O reconstrucție digitală bazată pe fosile vechi de aproximativ 315.000 de ani dezvăluie cum ar fi putut arăta unii dintre primii reprezentanți ai speciei noastre, Homo sapiens. Deși avea trăsături robuste și o mandibulă proeminentă, chipul său nu ar fi părut cu totul străin oamenilor de astăzi.
Fosilele au fost descoperite la Jebel Irhoud, în Maroc. Povestea lor a pornit la începutul anilor 1960, când un muncitor care extrăgea minerale a găsit un craniu. Inițial, cercetătorii au crezut că aparținea unui neanderthalian african care trăise în urmă cu aproximativ 40.000 de ani.
Săpăturile ulterioare au scos la iveală și alte resturi umane, precum și unelte din piatră. În 2017, două studii au identificat fosilele drept aparținând unor reprezentanți timpurii ai speciei Homo sapiens, iar datarea a arătat că acestea au aproximativ 315.000 de ani, cu o marjă de incertitudine de circa 34.000 de ani. Descoperirea a împins înapoi cu aproximativ 100.000 de ani estimările privind vechimea cunoscută a speciei noastre, scrie Science Alert.
Un chip reconstruit din mai multe fosile
Reconstrucția a fost realizată de designerul 3D Cícero Moraes, pornind de la un craniu digital alcătuit din mai multe fosile. Partea superioară a craniului și cea mai mare parte a feței provin dintr-un exemplar cunoscut sub numele Irhoud 1, în timp ce mandibula și materialul dentar au fost preluate de la alți indivizi descoperiți în același strat arheologic.
Prin urmare, imaginea nu reprezintă portretul exact al unei singure persoane, ci o aproximare bazată pe mai multe rămășițe.
Pentru a modela fața, echipa a folosit imagini și înregistrări video ale craniului digital, apoi a construit un model tridimensional. Cercetătorii au pornit de la o tomografie computerizată a unui adult modern, modificând forma craniului digital pentru a corespunde fosilelor. Au folosit apoi măsurători ale grosimii țesuturilor faciale pentru a estima conturul feței.
Rezultatul a fost prezentat în versiuni alb-negru, fără păr, dar și într-o variantă colorată, cu piele, păr și barbă. Aceste ultime detalii sunt însă mai speculative, deoarece fosilele nu oferă informații directe despre aspectul țesuturilor moi, culoarea pielii sau pilozitate.
O față modernă, care și azi s-ar pierde în mulțime
Analizele anterioare ale fosilelor de la Jebel Irhoud au arătat că indivizii aveau o față cu aspect relativ modern, în timp ce forma cutiei craniene păstra trăsături mai arhaice. Descoperirea susține ideea că diferitele caracteristici anatomice ale oamenilor moderni nu au apărut toate în același timp.
Potrivit lui Moraes, individul reconstruit ar fi putut trece neobservat într-o mulțime, deși trăsăturile sale robuste și mandibula proeminentă l-ar fi făcut recognoscibil la o privire mai atentă.
