Cele mai recente cercetări au arătat că fiecare persoană are un tipar caracteristic de gândire spontană, emoții și comportamente. Aceste tipare sunt atât de diferite, încât fac ca activitatea creierului fiecărui individ să fie unică. Sunt atât de mari diferențele de la individ la individ încât neurologii pot adesea să deosebească oamenii doar analizând modul în care funcționează conexiunile din creierul lor. Dar lucrurile stau cu totul diferit în timpul anesteziei generale.
O echipă internațională de cercetători a realizat un studiu pentru a înțelege cum afectează anestezia generală aceste tipare unice de activitate cerebrală.
Rezultatele au arătat că anestezia generală reduce unicitatea creierului, însă doar temporar, reducând considerabil diferențele dintre activitatea cerebrală a diferitelor persoane, atât la oameni, cât și la alte specii, se arată într-un raport publicat de Nature Human Behavior și citat de Medical Xpress.
„Fiecare persoană este unică: gândește, simte și se comportă într-un mod propriu. Această unicitate vine din modul în care zonele din creier comunică între ele, o amprentă cerebrală care ne deosebește”, a declarat Andrea Luppi, autorul principal al studiului.
Totuși, atunci când o persoană își pierde starea de conștiență, cum se întâmplă în timpul somnului profund sau sub anestezie, dispare și această „identitate”. Cercetătorii au vrut să afle ce se întâmplă cu amprenta unică a creierului nostru în acele momente.
Pentru a afla răspunsul, echipa a folosit imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (RMNf), o tehnologie care permite monitorizarea activității cerebrale în timp real, analizând fluxul de sânge din creier.
Oamenii de știință au scanat creierul unor voluntari sănătoși în mai multe etape: înainte de administrarea anesteziei, în timpul anesteziei (când aceștia erau inconștienți) și după ce și-au revenit. Astfel, au putut compara conexiunile dintre regiunile cerebrale în fiecare dintre aceste momente.
Rezultatele au fost clare: în timpul anesteziei, activitatea cerebrală distinctă fiecărui individ s-a redus drastic. Practic, oamenii deveneau aproape imposibil de diferențiat între ei doar pe baza activității cerebrale, spre deosebire de perioada în care erau conștienți, când diferențele dintre ei erau evidente.
Interesant este faptul că această uniformizare a activității cerebrale era cea mai pronunțată în zonele cele mai evoluate ale creierului, cele care ne diferențiază cel mai mult de alte specii.