Unii oameni rezistă foarte bine la temperaturi extrem de scăzute, iar acum s-a descoperit și de ce. Au o mutație genetică, care face ca o proteină, care se întâlnește în mod normal, lor să le lipsească.
Un studiu recent realizat la Karolinska Institutet din Suedia a arătat că aproape una din cinci persoane nu are proteina α-aktinin-3 în fibra musculară, relatează Daily Mail.
Oamenii de știință au descoperit că o mare parte din mușchiul scheletic al acestor indivizi cuprinde fibre musculare cu contracție lentă, care sunt mai durabile și mai eficiente din punct de vedere energetic și le oferă o toleranță mai bună la temperaturi scăzute, comparativ cu fibrele musculare cu contracție rapidă.
Mușchiul scheletic este alcătuit din fibre cu contracție rapidă (albe), care obosesc repede, și fibre cu contracție lentă (roșii), care sunt mai rezistente la oboseală.
Proteina α-aktinin-3, care se găsește doar în fibrele cu contracție rapidă, lipsește la aproape 20% dintre oameni (aproape 1,5 miliarde de indivizi de pe toată planeta) din cauza unei mutații.
Mutația (lipsa proteinei) a început să apară atunci când oamenii au migrat din Africa în climatele mai reci ale Europei centrale și nordice.
„Acest lucru sugerează că persoanele cărora le lipsește α-aktinin-3 păstrează mai bine căldura și, în ceea ce privește energia, suportă mai bine o climă mai dură”, a explicat Håkan Westerblad, profesor de fiziologie musculară la Departamentul de Fiziologie și Farmacologie al Karolinska Institutet.
Concluzia a apărut după ce 42 de bărbați sănătoși, cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, au stat în apă rece (14 °C) până când temperatura corpului lor a scăzut la 35,5 °C.
Au fost efectuate tot felul de măsurători, reieșind că mușchiul scheletic al persoanelor cărora le lipsea proteina α-aktinin-3 conținea o proporție mai mare de fibre cu contracție lentă.
În apa rece, acești indivizi au reușit să-și mențină temperatura corpului într-un mod mai eficient din punct de vedere ale energiei. În loc de activarea fibrelor cu mișcare rapidă, care este urmată de frisoane vizibile, s-a intenstificat activarea fibrelor cu mișcare lentă, care produc căldură prin creșterea contracției de bază (tonus).
Te-ar putea interesa și Oamenii de știință au obținut în laborator maimuțele cu cel mai mare creier
Din păcate, însă, acest atu vine și cu niște dezavantaje. Cei cărora le lipsește această proteină sunt mai predispuși la boli de inimă, diabet de tipul 2, hipertensiune, gută sau obezitate.
Și încă un fapt interesant: „Oamenii cărora le lipsește α-aktinin-3 au reușite rare în sporturi care necesită forță și rapiditate, în timp ce la acești oameni s-a observat o tendință spre o capacitate mai mare în sporturile de rezistență”, mai explică profesorul Håkan Westerblad.
Vezi și Oamenii de știință au creat mini-creier de Neanderthalieni, prin modificarea unei singure gene umane