În ziua 995 de război aflăm că Ucraina a devenit mai pragmatică și acum este mai interesată la negocierile de pace de garanțiile de securitate decât de recâștigarea teritoriilor ocupate de Rusia, misiune imposibilă în viitorul mandat prezidențial al lui Donald Trump.
Rusia a lansat noaptea trecută aproape 60 de drone. Cele mai multe au fost doborâte, iar restul au dispărut de pe radar.
Pe teren continuă atacurile Rusiei, în special în punctele fierbinți Kurahove și Pokrovsk. Analiștii militari ucraineni anunță că inamicul a ocupat încă un sat și a pătruns în orașul Kupiansk din regiunea Harkov. Statul Major ucrainean a precizat, însă, în această dimineață că toate atacurile rușilor în Kupiansk au fost respinse, iar orașul se află încă sub controlul forțelor Kievului.
Armata rusă atacă cu tot ce are, inclusiv cu tancuri vechi achiziționate din recuzita studioului Mosfilm. Acestea sunt funcționale și ar putea fi folosite pentru piese de schimb sau chiar în operațiuni de luptă.
Linia frontului s-ar putea muta la 30-35 km spre vest de poziția sa actuală, în condițiile în care Ucraina se confruntă cu o criză de efective, iar trupele ruse avansează în cel mai rapid ritm din 2022 încoace. Următoarele luni vor reprezenta o fază critică a războiului, în care Ucraina va încerca să-și întregească forțele și să-și îmbunătățească poziția de negociere cu Moscova înaintea mandatului Donald Trump, scrie Financial Times.
În schimb, Rusia primește un semnal dur din Germania, unde Friedrich Merz, liderul Opoziției și favorit la postul de cancelar, a declarat că dacă va prelua funcția lui Olaf Scholz, va da un ultimatum Rusiei prin care îl va soma pe Putin să înceteze bombardarea Ucrainei "în 24 de ore". Dacă Moscova nu se va supune, Germania va livra Kievului rachete Taurus, cu rază lungă de acțiune.
ADVERTISING
Dacă pe front Kremlinul a obținut rezultate mai bune în ultima vreme, "pe teren propriu" se confruntă cu o explozie a prețurilor la alimente. Cartofii și untul s-au scumpit cel mai mult, dar și prețurile la smântână, lapte, pâine şi peşte au urcat vertiginos. Acest lucru îi dă bătăi de cap lui Vladimir Putin, care încearcă să creeze un echilibru între ambiţiile militare ale Moscovei şi dorinţa de stabilitate internă.
Iar Kievul a negat informațiile din presă care sugerează că ar plănui să dezvolte arma nucleară. "Nu deținem, nu dezvoltăm și nu intenționăm să achiziționăm arme nucleare", a precizat ministerul ucrainean de Externe.
Situația pe front
- Explozii în Harkov - Mai multe explozii au fost auzite noaptea trecută în orașul Harkov. Primarul Ihor Terehov a făcut apel către locuitori să rămână vigilenți, întrucât inamicul lansează bombe ghidate asupra orașului și a împrejurimilor. Forțele Aeriene au avertizat la ora 3:30 despre desfășurarea unei activități aeriene tactice ruse în estul țării și amenințarea unor lovituri. O linie de înaltă tensiune din raionul Derhaci al regiunii Harkov a fost avariată în urma unei lovituri ruse, iar cinci localități din zonă au rămas fără curent, a anunțat un oficial local.
- Atac în Sloviansk - Forțele ruse au atacat dimineață și orașul Sloviansk, din regiunea Donețk. Au fost avariate o universitate, o grădiniță și un supermarket, precum și mai multe mașini, dar nu s-au înregistrat victime, a anunțat Vadîm Liah, șeful administrației militare.
- Drone doborâte și dispărute - Rusia a atacat noaptea trecută Ucraina cu 59 de drone. Apărarea aeriană a doborât 21 de drone în regiunile Sumî, Harkov, Poltava și Kiev, iar 38 au dispărut de pe radar, au anunțat dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei.
- Noi succese ale rușilor în Est - Trupele ruse au capturat încă două localități în regiunea Harkov, ocupând satul Illinka și reușind să pătrundă în orașul Kupiansk, anunță DeepState. "Două convoaie de echipamente inamice au avansat ieri după-amiază din zona Lîman Perșîi către Kupiansk pe drumul spre Svatove. Primul convoi a inclus două vehicule de luptă blindate MT-LB, un vehicul de luptă de infanterie și un tanc, în timp ce componența exactă a celui de-al doilea convoi rămâne necunoscută, deoarece s-a deplasat când era deja întuneric", relatează grupul ucrainean de analiză militară citat de Ukrainska Pravda. Acesta menționează că, după ce au aflat de reușita operațiunii, forțele ruse au încercat să trimită întăriri, dar apărarea ucraineană a ripostat. Situația în zonă rămâne fluidă, iar linia de contact a devenit "un mister" pentru toate unitățile ucrainene din cauza dinamicii luptelor, notează analiștii.
- Kievul dezminte că rușii n-au intrat în Kupiansk - Forțele ucrainene au respins cu succes încercările ruse de a pătrunde în orașul Kupiansk, a anunțat dimineață Statul Major de la Kiev. "Toate atacurile rusești în această direcție au fost respinse cu succes. Invadatorii ruși nu au reușit să intre în Kupiansk. Orașul se află sub controlul Forțelor Armate ale Ucrainei", a declarat purtătorul de cuvânt Andrii Kovalev, pentru Ukrinform. Kupiansk este un centru logistic și feroviar cheie în partea de est a regiunii Harkov. Conectat la mai multe autostrăzi și cinci linii de cale ferată care treceau pe lângă el, orașul a fost ocupat pentru scurt timp de forțele ruse înainte de a fi eliberat în timpul unei contraofensive de succes în toamna anului 2022.
- Lupte la Kurahove - 160 de lupte s-au dat pe front în ultimele 24 de ore, cele mai multe fiind consemnate în sectoarele Kurahove și Pokrovsk. Rușii au lansat cinci rachete și 100 de atacuri aeriene, folosind 179 de bombe ghidate, asupra pozițiilor ucrainene, a transmis Statul Major al armatei ucrainene.
- Linia frontului s-ar putea muta spre vest - Următoarele luni vor reprezenta o fază critică a războiului, în care Ucraina va încerca să-și întregească forțele și să-și îmbunătățească poziția de negociere cu Moscova înaintea începerii mandatului prezidențial al lui Donald Trump, scrie Financial Times. Centrul pentru Strategii de Apărare (CDS), o organizație de analiză militară, a estimat că "linia frontului se va deplasa, probabil, la 30-35 km vest de poziția sa actuală" până în decembrie. Planurile Kievului de mobilizare a încă 160.000 de oameni pe front până în februarie sunt în desfășurare, însă experții se îndoiesc că această țintă va fi atinsă, așteptările lor oprindu-se pe la 100.000 de oameni. Ucraina se confruntă acum cu o criză de efective, în timp ce trupele de pe linia frontului de 1.000 km sunt vizate de atacuri aeriene și terestre continue ale Rusiei. Moscova și-a intensificat recent ofensiva, forțele ruse înaintând în cel mai rapid ritm din 2022 încoace, iar oficialii ucraineni au recunoscut că apărarea din Est va scădea din cauza deficitului de efective militare, arată FT.
ADVERTISING
Ce se întâmplă în Rusia
- Armata are tancuri din filme - Propagandiștii ruși au anunțat că armata rusă a achiziționat zeci de tancuri de la studioul de film Mosfilm din Moscova. Mai exact, 28 de tancuri T-55, opt tancuri PT-76, șase BMP și opt tractoare de tipuri nespecificate au fost scoase pe poarta Mosfilm și duse într-un loc necunoscut. Transferul ar fi avut loc în 2023 și a fost coordonat direct de Ministerul rus al Apărării, potrivit directorului Mosfilm, Karen Șahnazarov, scrie Defense Express. Rusia a realizat multe filme patriotice și continuă să producă acest gen, astfel că Mosfilm are un număr impresionant de mijloace de luptă funcționale sau nu. Conform unor informații publice, în hangarele Mosfilm se află peste 170 de tancuri. Fotografiile oficiale arată aceleași tancuri T-55 din rezervele Mosfilm în forma lor originală, ceea ce înseamnă că armata rusă a primit vehicule funcționale. Acestea ar putea fi utilizate pentru piese sau chiar în operațiuni pe front. Achiziția de tancuri de la Mosfilm pentru armata rusă poate fi văzută însă și ca parte a unei acțiuni de propagandă, inspirată de sloganul din era sovietică "totul pentru front, totul pentru victorie", parte a eforturilor Moscovei de mobilizare internă.
- Prețurile la alimente au explodat - Ruşii se confruntă cu o creştere explozivă a preţurilor la alimente, ceea ce îi dă bătăi de cap preşedintelui Vladimir Putin, care încearcă să creeze un echilibru între ambiţiile militare ale Kremlinului şi dorinţa de stabilitate internă, transmite Bloomberg. Datele publicate joi de Institutul federal de Statistică arată că un kilogram de cartofi este în prezent cu 73% mai scump decât era la începutul anului, iar untul s-a scumpit cu peste 30%. Cele două produse au înregistrat cele mai mari scumpiri dintre toate alimentele monitorizate, în timp ce legumele s-au scumpit cu peste 20%, iar preţurile la smântână, lapte, pâine şi peşte sunt toate cu 12%-15% mai mari decât în 2023. Procurorul general al Rusiei, Igor Krasnov, a demarat o anchetă asupra majorărilor de preţ în rândul producătorilor de lapte. Premierul Mihail Mişustin a ordonat Ministerului Agriculturii să se asigure că există o aprovizionare suficientă cu fructe şi legume, iar vicepremierul Dmitro Patrușev a cerut monitorizarea zilnică a pieţei alimentare şi măsuri pentru stabilizarea situaţiei.
ADVERTISING
Alte informații relevante
- Ucraina vrea garanții de securitate - În condițiile în care Donald Trump presează accelerarea negocierilor de pace, Kievul acordă la fel de multă importanță obținerii garanțiilor de securitate, precum și demarcării liniei de contact, scrie New York Times. Doi oficiali au declarat că protejarea intereselor Ucrainei în negocieri ar depinde nu neapărat de granițe, care probabil vor fi determinate de lupte, ci de garanțiile pentru a asigura respectarea încetării focului. "Discuțiile ar trebui să se bazeze pe garanții. Pentru Ucraina, nimic nu este mai important", a declarat Roman Kostenko, președintele Comisiei de Apărare din parlamentul ucrainean. Acesta a menționat că Ucraina își consideră granițele pe baza declarației de independență din 1991. De atunci, Rusia a câștigat controlul asupra a aproximativ 20% din ţară, dar Kievul nu va renunța oficial la pretențiile sale asupra niciunui teritoriu aflat sub ocupația rusă. "Aceasta pare să fie abordarea pe care Ucraina o adoptă pentru a justifica orice posibil acord în care Rusia ar păstra controlul asupra pământului ucrainean. În octombrie, președintele Zelenski, discutând despre încetarea focului, a spus: 'Toată lumea înțelege că, indiferent de calea pe care o vom urma, din punct de vedere legal nimeni nu va recunoaște teritoriile ocupate ca aparținând altor țări'", a adăugat Kostenko. Un alt oficial a confirmat: "Chestiunea teritorială este extrem de importantă, dar totuși aceasta este a doua întrebare. Prima întrebare sunt garanțiile de securitate".
- Rusia acceptă negocieri dacă le începe Trump - Rusia este deschisă negocierilor privind încetarea războiului din Ucraina dacă acestea sunt inițiate de președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat joi ambasadorul Moscovei la ONU în Geneva, potrivit Reuters. "Trump a promis să rezolve criza ucraineană peste noapte. Bine, să fim realiști - desigur, înțelegem că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Dar dacă el începe sau sugerează ceva pentru a demara procesul politic, este binevenit", a declarat Ghenadii Gatilov, ambasadorul Rusiei la Organizația Națiunilor Unite în Geneva. El a adăugat că orice astfel de negocieri trebuie să se bazeze pe ceea ce a numit "realitățile de pe teren".
- Ultimatum din Germania pentru Putin - Friedrich Merz, liderul Opoziției din Germania și favoritul la postul de cancelar, a declarat că, dacă va prelua funcția lui Olaf Scholz, va da un ultimatum Rusiei prin care îl va soma pe Vladimir Putin să înceteze bombardarea Ucrainei "în 24 de ore", relatează merkur.de. Dacă ultimatumul nu va fi acceptat, Germania va începe imediat să livreze Kievului rachete Taurus, cu rază lungă de acțiune, a spus președintele CDU (Uniunea Creștin Democrată). "Eu am propus să permitem guvernului de la Kiev să spună: dacă bombardarea populației civile nu se oprește în 24 de ore, limitele în ceea ce privește raza de acțiune a armelor existente va fi ridicată, la comun. Dacă nu este suficient, Taurus va fi livrat peste o săptămână, pentru a distruge rutele de aprovizionare", a declarat Merz. Acesta consideră că e necesară o poziție mai fermă împotriva Rusiei și i-a recomandat actualului cancelar, Olaf Scholz, să pună în practică acest plan și să nu-i lase pe ucraineni să lupte "cu o mână legată la spate". Totodată, el i-a cerut lui Scholz să nu se teamă de amenințările nucleare ale lui Putin, pentru că teama "este mama tuturor cruzimilor".
- Kievul nu vrea bomba nucleară - Ministerul ucrainean de Externe a negat informațiile din presă care sugerează că Kievul ar plănui să dezvolte arme de distrugere în masă. "Ucraina este angajată față de TNP (Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare); nu deținem, nu dezvoltăm și nu intenționăm să achiziționăm arme nucleare", a precizat purtătorul de cuvânt al ministerului, Heorhii Tîkîi, pe X. "Ucraina lucrează îndeaproape cu AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) și este pe deplin transparentă în ceea ce privește monitorizarea acesteia, care exclude utilizarea materialelor nucleare în scopuri militare", a adăugat acesta. The Times a scris ieri că Ucraina ar putea dezvolta o bombă nucleară rudimentară "în câteva luni", dacă asistența militară americană în mandatul președintelui ales Donald Trump ar înceta, potrivit unui raport de informare pregătit pentru Ministerul ucrainean al Apărării, scurs în presă. Documentul sugerează că Ucraina ar putea construi rapid un dispozitiv de bază, folosind plutoniu și tehnologie similară cu cea a bombei atomice de la Nagasaki.
- Strigătul de luptă ucrainean nu poate fi marcă înregistrată - "Nava de război rusă, du-te dracului", celebrul strigăt de luptă ucrainean, nu poate fi înscris ca marcă înregistrată, a decis miercuri Tribunalul General al Uniunii Europene. Acest strigăt de luptă sfidător a fost rostit pentru prima dată de un grănicer ucrainean pe Insula Şerpilor, pe 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei ruse pe scară largă. Serviciul ucrainean de grăniceri a vrut să înregistreze strigătul de luptă ca logo la Oficiul UE pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) pentru o gamă largă de bunuri, servicii sportive şi publicaţii. EUIPO a refuzat înregistrarea pentru că sintagma este un slogan politic lipsit de caracter distinctiv pentru produsele şi serviciile în cauză. Tribunalul General al UE, a doua cea mai înaltă cameră judiciară a blocului comunitar, a fost de acord cu EUIPO că expresia a fost folosită pe scară largă în mass-media pentru a obţine sprijin pentru Ucraina. Ca urmare, un cetăţean din UE nu ar recunoaşte marca din motive comerciale, ci mai degrabă ca un mesaj politic, a constatat instanţa. Decizia poate fi atacată la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ).