Se cunosc puține detalii despre modul în care președintele ales Donald Trump plănuiește să pună capăt războiului din Ucraina. O opțiune despre care se crede că ar fi pe masă, anume înghețarea efectivă a conflictului și crearea unei zone demilitarizate, suscită multe întrebări.
Donald Trump a insistat că va pune capăt într-o singură zi celor peste doi ani și jumătate de război din Ucraina, despre care se crede că ar fi cauzat peste un milion de victime. El nu a clarificat cum intenționează să facă acest lucru, dar Moscova și Kievul au rămas pe poziții aparent ireconciliabile în privința unor negocieri de pace.
Una dintre ideile pe care echipa lui Trump le ia în calcul ar fi amânarea cu cel puțin 20 de ani a aderării Ucrainei la NATO, în timp ce Washingtonul ar continua să-i trimită Kievului arme pentru a descuraja un nou atac al Rusiei, au declarat pentru Wall Street Journal trei surse apropiate de Trump.
Astfel, conflictul ar fi înghețat, iar Rusia ar păstra aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean și s-ar crea o zonă demilitarizată de aproape 1.300 de kilometri care ar delimita teritoriile aflate sub controlul Kievului și al Moscovei.
Potrivit ziarului citat, zona demilitarizată ar fi probabil controlată mai degrabă de forțele europene decât de forțe americane sau organizații susținute de Statele Unite, precum Națiunile Unite.
De ce nu vrea Ucraina o zonă demilitarizată
Nu este clar unde va fi stabilită o zonă demilitarizată, deși vicepreședintele ales JD Vance a spus că o "rezolvare pașnică" ar însemna probabil că ar fi vorba de actuala linie a frontului între Rusia și Ucraina.
"Linia actuală a frontului" este, însă, o formulare destul de ambiguă. În mod normal, linia frontului luată în calcul va fi cea din ziua sau din perioada apropiată semnării acordului de pace și ar putea diferi mult de situația care poate fi văzută astăzi pe hartă, întrucât forțele ruse continuă să avanseze în multe sectoare și ar putea fi stimulate să înainteze și mai mult pentru ca Rusia să acapareze un teritoriu cât mai mare.
Moscova a capturat până acum aproximativ 20% din Ucraina, inclusiv zone din cele patru regiuni pe care le-a anexat parțial - Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. În plus, Kremlinul controlează Crimeea, peninsula din sudul Ucrainei, încă din 2014.
Washington Post a scris în aprilie, citând surse din echipa lui Trump, că republicanul vrea să pună capăt războiului din Ucraina presând Kievul să renunțe la Crimeea și zona estică Donbas care include Donețk și Lugansk.
Kievul a promis că va recuceri tot teritoriul ocupat de Rusia, iar președintele Volodimir Zelenski a exclus cedarea de teritorii Rusiei în planul său de victorie prezentat în ultimele luni parlamentarilor ucraineni și liderilor țărilor aliate. El a mai spus că se opune unui conflict înghețat, insistând că Kievul are nevoie acum de o invitație pentru aderarea la NATO.
În plus, Zelenski are și susținerea opiniei publice în acest sens. 58% din ucraineni se opun oricărei cedări teritoriale în fața Rusiei, potrivit unui sondaj de opinie realizat la începutul lunii octombrie și difuzat marți de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, relatează Kyiv Post.
Dan Rice, fost consilier al comandantului-șef al armatei ucrainene, a declarat pentru Newsweek că este foarte puțin probabil ca Kievul să accepte o încetare a focului pe termen scurt și că vor fi necesare forțe europene semnificative de-a lungul graniței ruse cu Ucraina pentru a împiedica Moscova să încerce alt atac.
Bryan Lanza, care a lucrat la campania electorală a lui Trump, a declarat în weekend pentru BBC că noua administrație care va prelua mandatul în ianuarie îi va cere liderului ucrainean "o viziune realistă pentru pace". "Iar dacă președintele Zelenski vine și spune: 'Ei bine, nu putem avea pace decât dacă avem Crimeea', el ne arată că nu vorbește serios".
"Crimeea s-a dus", a adăugat un purtător de cuvânt al lui Trump, care a declarat ulterior că Lanza nu a vorbit în numele președintelui ales.
De asemenea, nu s-a decis dacă zona demilitarizată ar include granița recunoscută internațional dintre Rusia și Ucraina. Prezența Kievului în regiunea rusă Kursk complică și mai mult acest lucru.
Rămâne de stabilit cât de largă ar fi zona și dacă armatele europene ar fi de acord să asigure securitatea acolo.
Modelul coreean, greu de repetat
Zone demilitarizate au mai fost create în trecut, cea mai cunoscută fiind fâșia de pământ care desparte Coreea de Nord și Coreea de Sud. DMZ care străbate peninsula este în vigoare de la sfârșitul războiului din Coreea în 1953, iar conflictul nu s-a încheiat niciodată din punct de vedere tehnic.
"Zonele demilitarizate sună mai bine decât funcționează în viața reală", a spus Mark Cancian, colonel în retragere din Marina SUA și consilier principal al organizației americane Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. "Problema este aplicarea legii și să te asiguri că zona rămâne liberă. Altfel nu are sens", a declarat el pentru Newsweek.
Modelul coreean a avut succes deoarece Phenianul și Seulul pot comunica între ele, dar și pentru că, dacă una dintre armate ar intra în zona demilitarizată, cealaltă parte ar căpăta puterea de a răspunde militar, a explicat expertul.
O zonă demilitarizată ucraineană nu e neapărat o idee proastă, dar e dificil de implementat într-un mod care să aibă succes, consideră Cancian.
Un membru al echipei lui Trump a declarat pentru WSJ sub protecția anonimatului că SUA nu-și vor asuma o misiune într-o zonă demilitarizată în Ucraina: "Nu trimitem bărbați și femei americane să susțină pacea în Ucraina. Și nu plătim pentru asta. Polonezii, germanii, britanicii și francezii să o facă".
În aceste condiții, Cancian nu-și poate imagina o forță militară europeană care să participe în zona demilitarizată cu acordul Rusiei. Angajarea trupelor terestre în efortul de război a fost în mare parte o anatemă pentru statele NATO, iar Kievul nu a cerut acest lucru.
Există și precedentul nefast al zonei demilitarizate care s-a prăbușit în cele din urmă în Vietnam, când o misiune a țărilor neutre, deși "ineficientă", a monitorizat zona, amintește Cancian. Eforturile diplomatice ar putea crea o forță neutră care ar putea fi la înălțime, dar acest lucru ar fi foarte dificil, a apreciat el.
Lui Putin i-ar prinde bine o zonă-tampon
Dacă un acord ar duce, totuși, la crearea unei zone demilitarizate, asta ar fi posibil doar în condițiile lui Vladimir Putin "și el o va folosi ca linie de front pentru următoarea invazie a Ucrainei în cinci, zece, 15 ani, după ce armata lui s-a refăcut și și-a terminat lecțiile pe care le învață în Ucraina", a subliniat Karolina Hird, de la Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW).
"Crearea unei zone demilitarizare, indiferent cum arată, le va oferi forțelor ruse o scuză pentru a se odihni, a se reseta și a-și planifica următoarea invazie", a declarat Hird pentru Newsweek.
Putin nu a dat semne că obiectivele lui de a ocupa întreaga Ucraină au pălit, a spus Hird, adăugând că o zonă demilitarizată "aproape ar legitima" ocuparea unor părți ale Ucrainei și va consolida controlul Kremlinului asupra ucrainenilor care trăiesc în aceste teritorii.
"O zonă demilitarizată nu ar pune capăt războiului în termenii nimănui, decât în cei ai Rusiei", a subliniat ea.
T.D.