În ziua 936 de război Vladimir Putin a decretat mărirea efectivelor armatei ruse la 1,5 milioane de soldaţi până la 1 decembrie, cu 180.000 mai mulţi decât în prezent. Este a treia decizie de acest fel pe care o ia liderul de la Kremlin de când a început războiul în Ucraina.
Rusia a lansat în cursul nopții un nou atac masiv cu drone asupra Kievului, al optulea din această lună. Apărarea aeriană a doborât peste 50 de drone Shahed, majoritatea îndreptându-se spre Kiev.
Replica Ucrainei a venit la Belgorod, unde un atac cu rachetă a provocat opt răniți și mai multe pagube.
În plus, autorităţile ruse au ordonat evacuarea obligatorie a localităţilor situate în apropierea graniţei cu Ucraina din noi districte ale provinciei Kursk. Deja 150.000 de oameni au fost evacuaţi din regiune ca urmare a incursiunii ucrainenilor.
Unii comentatori estimează că Rusia are nevoie să desfăşoare în Kursk mai multe forţe, dacă doreşte să recâştige acolo teritoriul căzut sub control ucrainean, comandamentul rus fiind încă reticent să mute semnificativ trupe de pe frontul din estul Ucrainei, unde trupele ruse continuă să înainteze lent.
Tot în Rusia, două fete, un băiat şi o profesoară au fost răniți într-un atac cu ciocanul comis de un elev într-o școală din Celiabinsk, Ural. Atacatorul de 13 ani mai avea asupra sa un cuţit şi un pistol.
Încă doi înalţi oficiali ruşi din domeniul apărării au recunoscut că au luat mită pentru contracte de furnizare care implicau armata. Din aprilie, peste zece suspecţi, inclusiv ofiţeri cu grade mari, au fost arestaţi în Rusia pentru fapte de corupţie.
Iar la nivel diplomatic, Polonia și-a prezentat clar poziția despre ridicarea restricțiilor aliaților asupra loviturilor ucrainene în Rusia cu arme occidentale. Șeful diplomației de la Varșovia spune că amenințările nucleare ale lui Putin nu trebuie luate în serios, pentru că "nu e atât de nebun" încât să înceapă un război direct cu NATO.
În plus, Danemarca va livra mai multe avioane F-16 Ucrainei în 2024, conform unui anunț făcut de ministrul Apărării, după vizita la Kiev.
Ce se întâmplă pe front
- Al optulea atac la Kiev - Rusia a lansat noaptea trecută un atac masiv cu drone asupra Kievului, al optulea din septembrie. Sistemele de apărare antiaeriană au reușit să doboare aproximativ 20 dintre aparatele care se îndreptau spre capitala ucraineană, a declarat şeful administraţiei militare a Kievului, Serhii Popko. "Dronele de atac lansate de ruşi se îndreptau spre Kiev din direcţii diferite şi în grupuri diferite. Potrivit informaţiilor preliminare, nu au existat victime sau pagube la Kiev", a indicat Serhii Popko într-o postare pe Telegram. Atacul a ţinut Kievul sub alertă de raid aerian timp de aproximativ patru ore. Mai mulţi martori au relatat despre o serie de explozii puternice, aparent ca urmare a activităţii sistemelor de apărare antiaeriană.
- Peste 50 de drone doborâte - Forţele aeriene ucrainene au anunţat dimineață că au doborât 53 dintre cele 56 de drone de tip Shahed pe care ocupanţii le-au lansat asupra întregului teritoriu al Ucrainei în timpul operaţiunilor din cursul nopţii, majoritatea aparatelor îndreptându-se în direcţia Kievului. O femeie a fost rănită de bucăți de drone, iar cinci mașini și cinci case au fost avariate din aceeași cauză, în regiunea Kiev. Toate incendiile provocate de dronele doborâte au fost stinse.
- Atacuri în Pokrovsk - În ultimele 24 de ore au avut loc 173 de confruntări pe front. Rușii și-au concentrat atacurile în sectoarele Pokrovsk și Kurahove, unde au atacat pozițiile ucrainene de 36, respectiv 42 de ori, a transmis dimineață Statul Major al armatei ucrainene.
- Rușii avansează lângă Vuhledar - Forțele ruse au înaintat în apropierea unor localități din regiunea Donețk, îndeosebi lângă Vuhledar, anunță DeepState, un canal ucrainean de Telegram care actualizează constant harta luptelor. "Inamicul a avansat lângă Kolisnîkivka, Katerînivka, Vodiane, Vuhledar, Spirne și Ukrainsk", arată sursa citată.
- Păduri pârjolite - Regiunile Donețk și Sumî din Ucraina au fost afectate de incendii masive de pădure, cauzate de bombardamentele armatei ruse. În ultimele zile, salvatorii din ambele regiuni au fost mobilizați pentru a stinge flăcările, care s-au extins rapid din cauza condițiilor meteo nefavorabile. În regiunea Donețk, incendiul a fost amplificat de atacurile aeriene rusești asupra orașului Lîman, provocând o situație de urgență în care aproximativ 240 de hectare de pădure au fost afectate. Salvatorii, împreună cu personalul garnizoanelor din Donețk și Zaporojia, au acționat pentru a controla incendiul, utilizând drone pentru monitorizarea situației și asigurându-se că pompierii sunt pregătiți să intervină în apropierea zonelor populate. În paralel, în regiunea Sumî, un alt incendiu masiv a izbucnit în districtul Konotop, după un raid aerian rusesc. Salvatorii au reușit să stingă incendiul care a afectat o gospodărie privată și a distrus clădiri rezidențiale și utilaje agricole. Din cauza bombardamentelor repetate, echipele de intervenție au fost nevoite să se retragă temporar pentru siguranța lor.
Ce se întâmplă în Rusia
- A treia mobilizare - Vladimir Putin a decretat luni mărirea efectivelor armatei ruse la 1,5 milioane de soldaţi până la 1 decembrie, cu 180.000 mai mulţi decât în prezent. Este a treia decizie de acest fel luată de liderul de la Kremlin de când a început războiul în Ucraina. Personalul armatei ruse va ajunge astfel la 2,38 milioane de persoane, inclusiv personalul administrativ. Putin a dispus Guvernului să aloce fondurile necesare creşterii efectivelor armatei. Ultimul decret de acest fel emis de Putin datează din decembrie 2023, când efectivele armatei ruse au crescut cu aproape 170.000, după ce ordonase în august 2022 creşterea lor cu 137.000 de militari. În septembrie 2022, Putin a ordonat mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti pentru susţinerea operaţiunilor militare pe frontul ucrainean. Efectivele armatei ruse desfăşurate pe frontul din Ucraina sunt de circa 700.000 de militari, dar Rusia se confruntă de la începutul lunii august cu o ofensivă ucraineană în provincia sa de graniţă Kursk.
- Evacuări în Kursk - Autorităţile au ordonat evacuarea obligatorie a localităţilor situate în apropierea graniţei cu Ucraina din noi districte ale provinciei Kursk, în plus faţă de cele deja evacuate. "Pe baza informaţiilor operaţionale, pentru asigurarea securităţii, Statul Major regional a decis evacuarea obligatorie a localităţilor din districtele Rilski şi Homutovski situate într-o zonă de până la 15 kilometri de frontiera cu Ucraina", a indicat guvernatorul Alexei Smirnov. Circa 150.000 de localnici au fost evacuaţi până în prezent din această provincie. Unii comentatori estimează că Rusia are nevoie să desfăşoare în Kursk mai multe forţe dacă doreşte să recâştige acolo teritoriul căzut sub control ucrainean, comandamentul rus fiind încă reticent să mute semnificativ trupe de pe frontul din estul Ucrainei, unde trupele ruse continuă să înainteze lent.
- Atac cu ciocanul la o școală - Patru persoane au fost rănite într-o şcoală, la Celiabinsk, în Ural, într-un atac cu ciocanul comis de un elev. ”Situaţie de urgenţă în Şcoala nr. 68 din Celiabinsk”, a anunţat pe Telegram guvernatorul regional Aleksei Teksler. Înarmat cu un ciocan, un elev a atacat alţi elevi şi profesori, după care a fost arestat. Patru persoane - două fete şi un băiat de 13 ani, dar şi o profesoară - au fost rănite şi spitalizate, anunţă Ministerul local al Sănătăţii. Potrivit unei surse din cadrul poliţiei, atacatorul de 13 ani avea asupra sa un cuţit şi un pistol. O anchetă cu privire la ”organizarea unei crime” şi ”neglijenţă” a fost deschisă, a anunţat Comitetul rus de anchetă, însărcinat cu principalele investigaţii în Rusia. ”Se pune o mare întrebare: cum a putut intra în şcoală un elev cu un ciocan. De ce n-au reacţionat paznicii?”, întreabă Aleksei Teksler. Guvernatorul anunţă că a ordonat să se verifice nivelul securităţii în toate instituţiile şcolare din regiune.
- Atac în Belgorod - Explozia unei rachete ucrainene a provocat dimineață cel puțin opt răniți în orașul Belgorod, a anunțat guvernatorul Viaceslav Gladkov, potrivit Kyiv Independent. Una dintre victime e în stare critică, iar celelalte au suferit răni moderate. O casă a ars complet, 15 mașini au luat foc în urma unei "lovituri directe". De asemenea, o conductă de gaze, un bloc, o casă și un garaj au fost avariate, a menționat oficialul.
- Mită pentru contractele armatei - Încă doi înalţi oficiali ruşi din domeniul apărării au recunoscut că au luat mită, a informat Comitetul rus de Anchetă. Comitetul, ale cărui atribuţii includ combaterea infracţiunilor grave, a comunicat că Ivan Populovski şi Grigori Zorin recunosc că au primit peste 11 milioane de ruble (circa 120.000 de dolari) într-un interval de trei ani, de la două firme din Rusia, care au încheiat contracte ca furnizori de produse electrice şi cabluri pentru Ministerul Apărării. Din aprilie, peste zece suspecţi, inclusiv ofiţeri cu grade mari, au fost arestaţi în Rusia pentru fapte de corupţie legate de serviciile pentru proprietăţi, furnizarea de uniforme şi construcţia unui parc de distracţii cu temă militară în apropierea capitalei. În mai, după primele arestări, Vladimir Putin l-a destituit pe ministrul Apărării, Serghei Şoigu, aflat în funcţie din 2012, în subordinea căruia acţionaseră toţi cei anchetaţi. În locul lui Şoigu a fost numit economistul Andrei Belousov.
- Un cercetător francez pledează vinovat - Cercetătorul francez Laurent Vinatier, acuzat de încălcarea legii ruse privind "agenţii străinătăţii", a pledat vinovat într-un proces desfăşurat la Moscova şi poate primi o condamnare mai uşoară. Agenţia de presă RIA a informat că tribunalul districtual unde e judecat Vinatier a aprobat acordarea unui regim special pentru acest dosar, ceea ce garantează o pedeapsă mai uşoară, care să nu depăşească două treimi din durata maximă de 5 ani de închisoare. În vârstă de 48 de ani, el a fost arestat în luna iunie de Serviciul federal rus de securitate (FSB). "În cadrul vizitelor sale la Moscova, L.Vinatier a stabilit numeroase contacte cu reprezentanţi ai cercurilor de experţi şi de oameni de ştiinţă (politologi, sociologi, economişti, experţi militari), precum şi cu funcţionari. Comunicând cu aceste persoane, francezul a colectat în special informaţii militare şi militaro-tehnice care ar putea fi utilizate contra securităţii Federaţiei Ruse prin servicii speciale străine", a indicat FSB, la scurt timp după arestare.
Alte informații relevante
- Varșovia nu-l ia în serios pe Putin - Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că Occidentul nu ar trebui să ia în serios amenințările nucleare ale Rusiei atunci când decide asupra ridicării restricțiilor impuse Ucrainei pentru loviturile la mare distanță cu arme furnizate de aliați. Sikorski a spus că, potrivit legislației internaționale, bazele aeriene ruse din care decolează avioanele care atacă Ucraina pot fi considerate ținte legitime, chiar dacă se află adânc în teritoriul Rusiei, relatează Ukrainska Pravda. "Jurnaliștii occidentali mă întreabă tot timpul despre linia roșie a lui Putin și amenințările lui cu escaladarea, iar eu am măcar două răspunsuri. Unu: și noi avem linii roșii, iar ei (rușii - n.red.) nu ne-au întrebat niciodată despre ele. Iar în al doilea rând, nu cred că Putin nu va face ceva dacă facem noi ceva anume. Aș fi foarte surprins dacă el ar fi atât de nebun să înceapă un război cu NATO. Și amenințările lui cu folosirea armelor nucleare au fost, de asemenea, goale până acum", a spus ministrul polonez.
- F-16 din Danemarca - Danemarca va livra mai multe avioane F-16 Ucrainei în lunile rămase din 2024, conform unui anunț făcut de ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen, după vizita de la Kiev. Danemarca a promis Ucrainei un total de 19 avioane F-16, dar nu a dat detalii despre numărul exact al aeronavelor deja livrate sau care anume vor fi incluse în noul lot, invocând motive de securitate.