Ziua 1444 de război a început cu un bombardament masiv al Ucrainei asupra orașului rus Belgorod, situat la aproximativ 40 de kilometri de graniță. Potrivit autorităților locale, artileria ucraineană a provocat pagube importante, iar o mare parte a orașului a rămas fără energie electrică.
Rusia și-a continuat atacurile aeriene în Ucraina, vizând regiunea sudică Zaporojie. O dronă a distrus o casă, iar un cuplu căsătorit a fost ucis. Mai multe blocuri au fost avariate, iar 12.000 de consumatori nu mai au electricitate.
Și regiunea Dnipropetrovsk a fost vizată în timpul nopții de un atac cu drone și bombe aeriene ghidate. O persoană a fost ucisă și două rănite. Au izbucnit incendii care au avariat mai multe case și blocuri.
În schimb, rușii au probleme serioase pe front, după ce terminalele Starlink utilizate de armata rusă au încetat să funcționeze, în urma verificării și blocării dispozitivelor neautorizate de către SpaceX, compania lui Elon Musk. Ritmul ofensivei ruse pare să fi încetinit, iar un comandant ucrainean a descris situația spunând că militarii ruși sunt „ca niște pisoi orbi”.
Și aproximativ un sfert din luptele din unele părți ale frontului sunt acțiuni ofensive ale unităților ucrainene, a declarat generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Pe plan european, Comisia Europeană a propus al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează sectoarele financiar, comercial și energetic.
În paralel, OSCE a trimis pentru prima dată în patru ani o delegație la Moscova pentru reluarea dialogului. Președintele în exercițiu Ignazio Cassis a declarat că „nu poți progresa cu monologuri de ambele părți”, iar oficialii au discutat cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov despre necesitatea încheierii războiului.
În ce privește sfârșitul conflictului, Kremlinul nu renunță la poziția sa – Ucraina trebuie să fie nu neapărat un aliat, dar măcar „un stat neutru și benign” pentru a fi vecinul Rusiei pe termen lung, a declarat Serghei Lavrov.
Loviturile Ucrainei
- Artileria ucraineană a bombardat Belgorodul - Bombardamentele nocturne ale Ucrainei au provocat "pagube serioase" în orașul rus Belgorod, aflat aproape de graniță, a declarat dimineață guvernatorul regiunii. Într-un videoclip postat pe Telegram după miezul nopții, guvernatorul Viaceslav Gladkov a spus că oficialii orașului se află într-o ședință de urgență pentru a stabili un plan de acțiune, potrivit Reuters. "Din păcate, nu pot spune bună seara, dragi prieteni", a spus Gladkov în video, filmat aproape în întuneric. "Inamicul a bombardat orașul civil Belgorod. Toată lumea știe că nu avem obiective militare. S-au produs pagube serioase. Am ieșit să văd ce s-a întâmplat", a adăugat el. Un mesaj pe canalul de Telegram Mash, care are surse în serviciile de securitate, a relatat că mai multe rachete au lovit orașul aflat la aproximativ 40 km de granița cu Ucraina, iar curentul electric a fost întrerupt în unele cartiere.
Atacurile Rusiei
- Cuplu căsătorit, ucis de dronă - Un cuplu căsătorit a fost ucis într-un atac cu drone rusești asupra orașului Vilniansk din regiunea Zaporojie. De asemenea, un băiat de 14 ani a fost rănit în atacurile rusești din timpul nopții asupra orașului Zaporojie. Mai multe blocuri au fost avariate, iar 12.000 de consumatori au rămas fără electricitate din cauza deteriorării infrastructurii energetice, a anunșat Ivan Fedorov, șeful administrației militare regionale, potrivit Kyiv Post.
- Victime în Dnipropetrovsk - O persoană a fost ucisă și două rănite în timpul nopții, într-un atac rusesc cu drone și bombe aeriene ghidate asupra regiunii Dnipropetrovsk, a anunțat Oleksandr Hanzha, șeful administrației militare regionale. Atacurile au declanșat incendii și au distrus două case. Șase case, șase blocuri, o anexă și un garaj au fost, de asemenea, avariate, a comunicat oficialul citat de Ukrainska Pravda.
- Sute de drone asupra Ucrainei - Rusia a lansat 328 de drone și șapte rachete în timpul nopții. Forțele de apărare aeriană ucrainene au neutralizat 297 de drone în nordul, sudul, estul și centrul țării. 12 drone au lovit în 14 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Situația pe front
- Ucraina atacă - Aproximativ un sfert din luptele din unele părți ale frontului sunt acțiuni ofensive ale unităților ucrainene, a declarat generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, conform Interfax-Ucraina. „Scopul lor este de a menține inamicul sub presiune constantă, de a provoca pierderi și de a împiedica avansul. Această tactică produce rezultate”, a spus Sîrskîi, adăugând că linia frontului unde au loc lupte active se întinde pe aproximativ 1.200 km. Forțele ucrainene avansează mai adânc în câmpul de luptă, în timp ce dezvoltarea dronelor le permite trupelor să opereze mai departe în zona de atac, ajungând acum la 15-20 km. El a spus că efectivele ruse din Ucraina au rămas la 711.000-712.000 de oameni în ultimele șase luni, cu tot cu rezerva operațională. El a menționat că pierderile zilnice ale rușilor sunt în medie de 1.000-1.100 de soldați. Comandantul-șef a adăugat că rușii nu au obținut succese operaționale semnificative în ianuarie.
- Ofensiva rusă încetinește după blocarea terminalelor Starlink - Ritmul atacurilor rusești pare să fi încetinit după ce Elon Musk, prin SpaceX, a activat verificarea terminalelor Starlink și a blocat dispozitivele „gri” folosite ilegal de armata rusă, relatează Politico. „În prezent, o astfel de tendință este într-adevăr observată”, a declarat un oficial ucrainean sub protecția anonimatului. Un comandant din Statul Major ucrainean a descris situația astfel: „Au probleme acum. Sunt ca niște pisoi orbi.” Bloggeri militari ruși au confirmat „căderi masive” ale comunicațiilor, iar autoritățile ucrainene spun că măsura vizează împiedicarea folosirii Starlink de către dronele rusești în atacurile asupra infrastructurii energetice. Detalii AICI.
Ce se mai întâmplă în Rusia
- General GRU împușcat la Moscova - Locotenentul general Vladimir Alexeev, prim-adjunct al șefului GRU (serviciul de informații militare) din Rusia, a fost împușcat de mai multe ori în spate vineri, în blocul din Moscova în care locuiește. Detalii AICI.
- Închisoare pentru o femeie care a amenințat că dă foc statuii lui Lenin - Un tribunal din Moscova a condamnat o femeie la patru ani de închisoare deoarece, beată fiind, a amenințat că va incendia mumia lui Lenin, au raportat joi surse judiciare, citate de EFE. Potrivit canalului Telegram afiliat tribunalelor din Moscova, femeia a fost acuzată că a amenințat că va provoca o explozie în Piața Roșie și că, procedând astfel, va incendia Mausoleul lui Lenin, unde se află mumia. Potrivit acuzării, femeia a sunat de cinci ori la un număr de urgență pentru a informa că are "jumătate de kilogram de dinamită". "Ulterior, ea a explicat că a vrut să le arate tovarășilor ei de băut cât este ea de dură", se arată în comunicatul oficial. Ofițerii de securitate au arestat-o pe Olga, dar nu au găsit niciun dispozitiv exploziv în posesia ei.
- Economia de război a Rusiei dă semne de oboseală - După aproape patru ani de război, economia Rusiei intră într-o fază de stagnare vizibilă, pe fondul scăderii veniturilor din energie, al presiunilor demografice și al costurilor tot mai mari ale economiei de război. Detalii AICI.
- OSCE revine la Moscova - O delegație a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) s-a deplasat la Moscova pentru prima dată de la începutul invaziei ruse, într-o încercare de relansare a dialogului diplomatic, informează AFP. Președintele în exercițiu al OSCE, Ignazio Cassis, și secretarul general Feridun Hadi Sinirlioglu au avut două runde de discuții, a câte două ore, cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov. „Nu poți progresa cu monologuri de ambele părți”, a declarat Cassis, adăugând că organizația ar putea juca un rol într-o eventuală misiune de monitorizare a unui armistițiu. Cei doi oficiali fuseseră primiți anterior la Kiev de Volodimir Zelenski. Trei angajați ucraineni ai OSCE rămân în continuare deținuți în Rusia.
Alte informații relevante
- CE propune al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei - Comisia Europeană a propus vineri un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, al 20-lea de la începutul războiului, cu obiectivul de a intra în vigoare luna aceasta, la patru ani de la invazia din 24 februarie 2022, transmit AFP și EFE. Principala măsură: interzicerea totală a serviciilor maritime (mentenanță, remorcare, asistență tehnică) pentru petrolierele și navele de gaze lichefiate rusești, pentru a reduce veniturile Moscovei din exporturile de energie. Pachetul mai prevede: sancțiuni pentru încă 20 de bănci regionale rusești, restricții asupra criptomonedelor, controale mai dure la exporturi (bunuri de peste 360 milioane euro) și interdicții suplimentare la importuri de metale, chimicale și minereuri critice (peste 570 milioane euro). Propunerea trebuie aprobată în unanimitate de cele 27 de state membre.
- Cum vrea Lavrov să fie Ucraina - Ucraina trebuie să fie "un stat neutru și benign" pentru a fi vecinul Rusiei pe termen lung, a declarat ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat joi publicației Russia Today (RT) și preluat vineri de Xinhua. "Trebuie să fie o Ucraină prietenoasă. Nu neapărat un aliat, ci un stat neutru și benign", a susținut Lavrov, conform versiunii în limba engleză a interviului publicată de Ministerul de Externe rus. "Acest lucru implică, desigur, respectarea nu doar a drepturilor oamenilor de pe teritoriul care va rămâne parte a Ucrainei, nu doar respectarea drepturilor lor de a accesa necesitățile de bază, cum ar fi căldura, hrana și apa, ci și respectarea, dacă vreți, a drepturilor lor fundamentale ale omului, inclusiv limba, educația și religia", a continuat Lavrov. Pentru a reitera, Ucraina care va semna acordurile nu trebuie să aducă atingere dreptului internațional și Constituției ucrainene, care garantează drepturile minorităților etnice, a adăugat el.
- Rușii cer donații pentru echipamente după ce au rămas fără Starlink - După ce terminalele Starlink utilizate de armata rusă au încetat să funcționeze pe scară largă joi, provocând o prăbușire a coordonării pe front, soldații ruși cer donații pentru a cumpăra echipamente, relatează Nexta. Aceștia spun că nu mai au comunicații radio sau stații pentru "operațiuni ofensive și respingerea atacurilor inamice". "Am pierdut legătura!", se plâng ei.
- Rusia amenință cu o iarnă nucleară - Temerile legate de un conflict global de amploare au reapărut după ce Rusia a lansat avertismente dure împotriva oricărei prezențe militare occidentale în Ucraina, scrie Express. Presa rusă susține că desfășurarea de trupe europene ar putea declanșa o confruntare directă între NATO și Moscova. Un articol intens citat susține că o confruntare directă între NATO și Rusia ar duce, cel mai probabil, la lovituri nucleare și la o "iarnă nucleară" pe continentul european. De asemenea, publicațiile ruse au subliniat că orice acord de pace ar fi acceptabil doar în condițiile impuse de Kremlin.
- Primul schimb de prizonieri după 5 luni - Ucraina și Rusia au efectuat joi primul schimb de prizonieri de război din ultimele cinci luni, în cadrul celei de-a doua runde de negocieri mediate de SUA, desfășurate la Abu Dhabi. Schimbul a vizat 314 persoane, câte 157 de fiecare parte, iar unele erau captive de aproape patru ani. Detalii AICI.
- Consiliul UE cere susținerea totală a Tribunalului Special - Alain Berset, președintele Consiliului Europei, a avertizat că tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele de agresiune comise în Ucraina nu poate fi realizată fără o voință politică fermă și finanțare europeană consistentă. Într-un interviu acordat Euronews, Berset a făcut un apel către statele membre pentru a susține financiar și politic Tribunalul Special destinat judecării crimelor de agresiune. Acest apel vine într-un moment critic, pe fondul retragerii SUA din mai multe instituții internaționale și al negocierilor de pace conduse de Washington, fapt care transferă o presiune sporită asupra Europei de a prelua inițiativa. Un punct sensibil al discuțiilor îl reprezintă includerea responsabilității penale în eventualele acorduri de pace. Berset a criticat un plan inițial susținut de SUA, care prevedea o amnistie generală, considerând-o inacceptabilă pentru Europa și Ucraina.