Poliția poloneză a arestat luni, la Varșovia, un cetățean ucrainean suspectat că ar fi participat la pregătirea unui atac de sabotaj în România.
Anunțul a fost făcut miercuri de autoritățile din Polonia, la o zi după ce președintele României Nicușor Dan a condamnat presupusa implicare a Rusiei în acte de sabotaj pe teritoriul țării, scrie TVP World.
Bărbatul, identificat drept Artem S., era căutat în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile române.
Potrivit Biroului Central de Investigații al Poliției din Polonia (CBŚP) și autorităților române, acesta este suspectat că ar fi ajutat la pregătirea incendiului din 14 septembrie de pe platforma industrială Carfil din Brașov, în apropierea fabricii de armament care aparține ROMARM.
Serviciile de informații și procurorii români susțin că ucraineanul și doi cetățeni belaruși făceau parte dintr-o rețea de sabotaj coordonată din Rusia.
Cei doi suspecți din Belarus au fost reținuți în Germania, în timp ce ar fi pregătit acte similare. România solicită extrădarea tuturor celor trei bărbați.
Serviciul Român de Informații (SRI) a transmis că țintele rețelei nu se limitau la România, ci includeau și producători de armament de stat și privați, precum și alte obiective de importanță militară și industrială.
Marți, președintele Nicușor Dan a condamnat implicarea Federației Ruse în actul de sabotaj de pe platforma industrială Carfil din Brașov și a avertizat că astfel de acțiuni fac parte dintr-o campanie coordonată de război hibrid împotriva statelor europene.
Șeful statului a anunțat că România va lua măsuri pentru prevenirea unor incidente similare și pentru protejarea infrastructurilor critice.
„Condamn cu toată fermitatea orice implicare a Federației Ruse în acte de sabotaj pe teritoriul României. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile și reprezintă o încălcare gravă a suveranității și securității țării noastre”, a transmis Nicușor Dan pe X.
Președintele susține că acțiunile Rusiei nu se limitează la sabotaje, ci includ tentative de influențare a alegerilor, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și operațiuni de război informațional. Potrivit acestuia, toate fac parte dintr-o strategie menită să slăbească democrațiile europene și solidaritatea dintre state.
