Armata germană a ridicat pentru prima dată la nivelul „semnificativ” amenințarea sabotajelor rusești împotriva militarilor și bazelor sale. Decizia vine după descoperirea unor drone încărcate cu explozibili în apropierea unor instalații militare și după un atac asupra unui avion care transporta ajutoare pentru Ucraina. În paralel, o investigație a publicației americane The Wall Street Journal arată că Vladimir Putin ar fi ordonat personal intensificarea operațiunilor de sabotaj împotriva statelor NATO.
Noua evaluare plasează amenințarea la al doilea cel mai ridicat nivel de pe scara internă de risc a armatei germane, potrivit Reuters, care citează o investigație a presei germane.
Ministerul Apărării de la Berlin a confirmat miercuri informația. „Constatăm că Bundeswehr se confruntă, în ansamblu, cu o amenințare semnificativă de sabotaj”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului.
Drona cu explozibili care a declanșat alerta
Decizia a fost luată după descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite în apropierea bazei aeriene Wunstorf, din landul Saxonia Inferioară. Aparatul transporta o cutie metalică în care se afla explozibil de mare putere, iar anchetatorii suspectează că ținta ar fi fost avioanele militare germane.
Potrivit unui document intern citat de presa germană, Rusia ar fi depășit astfel o „linie roșie”, prin folosirea unor drone capabile să provoace distrugeri și pierderi de vieți omenești.
Anchetatorii au identificat asemănări între aparatul descoperit la Wunstorf și dronele folosite într-un atac asupra aeroportului Leipzig/Halle, în august.
Evaluarea menționează și alte incidente suspecte, inclusiv drone care au survolat o instalație a sistemului de apărare antirachetă Arrow 3 și o cameră video camuflată, descoperită în apropierea unei gări strategice din Minden.
Serviciile germane de informații se așteaptă ca situația să se agraveze în perioada următoare.
Atacul asupra unui avion care transporta ajutoare pentru Ucraina
Unul dintre cele mai grave incidente s-a produs în august, pe aeroportul Leipzig/Halle, un important centru european de transport aerian de marfă.
Potrivit unei investigații publicate de The Wall Street Journal, mai multe drone încărcate cu explozibili au fost folosite într-o operațiune atribuită serviciilor militare rusești.
Una dintre drone a lovit un avion cargo Antonov An-124, utilizat pentru transportul ajutoarelor militare destinate Ucrainei, dar explozibilul nu a detonat. O a doua dronă a lovit altă aeronavă, iar a treia a explodat în apropierea aeroportului.
Atacul nu a provocat victime, însă anchetatorii germani consideră că urmările ar fi putut fi devastatoare.
Putin ar fi dat personal ordinul de intensificare a sabotajelor
Potrivit WSJ, care citează oficiali europeni familiarizați cu evaluările serviciilor americane de informații, atacul de la Leipzig ar fi făcut parte dintr-o campanie mai amplă de sabotaj împotriva statelor NATO, a cărei intensificare ar fi fost ordonată personal de Vladimir Putin.
Liderul rus ar fi decis intensificarea sabotajelor împotriva statelor NATO, nemulțumit de evoluția războiului din Ucraina și de lipsa unor rezultate favorabile Moscovei în negocierile cu Washingtonul.
Operațiunile ar urmări lovirea infrastructurii și a companiilor care sprijină Ucraina, dar și provocarea unor perturbări majore în Europa.
După atacul de la Leipzig, un oficial al Kremlinului care păstra un canal de comunicare cu Berlinul ar fi avertizat un reprezentant german că acesta nu va fi ultimul incident.
La sfârșitul lunii august, directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi transmis personal unor oficiali europeni avertismente privind intensificarea sabotajelor rusești, mai relatează WSJ.
Cine s-ar afla în spatele operațiunilor
Serviciile occidentale suspectează că atacurile sunt coordonate de Serviciul pentru Misiuni Speciale (SSD), o structură a serviciului rus de informații militare GRU, creată în 2023.
Potrivit WSJ, aceasta este condusă de generalul-colonel Andrei Averianov, iar colonelul Denis Smolianinov ar fi fost implicat în coordonarea atacului de la Leipzig.
Anchetatorii germani cred că operațiunea a implicat o rețea de agenți care au transportat drone și explozibili prin mai multe țări europene, inclusiv prin Serbia. Autoritățile sârbe au anunțat arestarea a șapte suspecți acuzați că ar fi procurat și depozitat astfel de dispozitive pentru a le trimite în Uniunea Europeană.
Incidente suspecte au fost raportate și în alte state. În august, au avut loc incendieri la companii producătoare de drone din Estonia și Polonia, iar Slovacia a anunțat că a împiedicat un atac asupra unei fabrici care produce drone pentru Ucraina.
Polonia, Lituania și Bulgaria au raportat și sabotaje asupra unor instalații terestre Starlink.
În Marea Neagră, mai multe nave comerciale au fost atacate cu drone în apropierea apelor României și Bulgariei, fără să existe însă o confirmare că aceste incidente fac parte din aceeași campanie.
Un atac cu multe victime ar fi putut implica NATO
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a avertizat recent că Germania se confruntă cu un „război din umbră”, ale cărui amenințări le depășesc pe cele din perioada Războiului Rece.
Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea și atacurile hibride rusești reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.
„Cred că populația noastră încă subestimează această mare amenințare la adresa societății. Este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am construit-o după 1990”, a afirmat Merz.
Potrivit WSJ, oficiali apropiați cancelarului au dezvăluit că, dacă atacul de la Leipzig ar fi provocat numeroase victime, Germania ar fi luat în considerare invocarea Articolului 5 al Tratatului NATO.
Acesta prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților. Invocarea articolului nu presupune automat intrarea în război, fiecare stat aliat urmând să decidă ce măsuri consideră necesare.
Rusia a respins în repetate rânduri acuzațiile privind implicarea sa în operațiuni de sabotaj desfășurate în Europa.
G.P.
Cutremur de 4,8 în zona Vrancea. S-a simțit și la București
Nicușor Dan: A devenit extrem de ieftin să plătești 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă. Rețelele sociale, o provocare pentru democrație (Video)
Prăbușirea unui jucător: Juri Cisotti, doar o umbră a fotbalistului care impresiona la FCSB
Nicușor Dan convoacă CSAT după incidentele din Marea Neagră, prima ședință cu noii miniștri PSD
