În ziua 910 de război, Ucraina a lansat unul dintre cele mai puternice atacuri cu drone vizând Moscova.
Primarul capitalei Rusiei a anunțat că apărarea aeriană a distrus 11 drone care se îndreptau spre oraș. Potrivit Ministerului Apărării, 45 de drone au fost neutralizate în cursul nopții, în mai multe regiuni ale Rusiei.
O sursă din serviciile ruse de securitate citată de Wall Street Journal susţine că un general al armatei ruse este vinovat de slăbirea apărării frontierei din Kursk, ceea ce a favorizat succesul incursiunii ucrainene.
Operaţiunea Kursk ar fi fost pregătită cu participarea serviciilor de informaţii din SUA, Marea Britanie şi Polonia, a relatat miercuri ziarul Izvestia, citând serviciul rus de informaţii externe, dar fără să producă vreo dovadă.
Ce este cert e însă că forţele ucrainene folosesc sisteme de rachete HIMARS fabricate în SUA pentru a distruge poduri de pontoane şi echipamente de inginerie în Kursk. Azi a venit prima declaraţie oficială din partea Kievului că armele occidentale fac parte din ofensiva sa fără precedent.
Tot în Kursk, alegerile locale programate pentru începutul lui septembrie au fost amânate în şapte municipalităţi.
Forțele ucrainene au atacat noaptea trecută un sistem de apărare aeriană rusesc S-300 de lângă Novoșahtinsk, în regiunea Rostov. Precizia loviturii urmează a fi determinată, a anunțat Statul Major de la Kiev.
Între timp, un alt rezervor a explodat la depozitul de petrol din Proletarsk, în regiunea Rostov, aflat în flăcări de patru zile, după un atac ucrainean cu drone.
În ciuda desfășurării nefaste a evenimentelor, președintele rus Vladimir Putin nu pare să se grăbească să se întoarcă acasă. Liderul de la Kremlin a sosit în Cecenia, într-o vizită surpriză, prima din ultimii 13 ani în această regiune.
Iar NATO a mutat un radar de apărare aeriană din Italia în România. Unitatea întărește supravegherea la graniţele țării noastre.
Moscova, atac masiv cu drone
- Drone doborâte la Podolsk - Cel puțin 11 drone au fost doborâte miercuri dimineață în Podolsk, oraș situat la 38 de kilometri sud de Kremlin, a anunțat primarul Moscovei, Serghei Sobianin. "Este una dintre cele mai mai ample tentative de a ataca Moscova folosind drone", a scris Sobianin, pe Telegram. "Apărarea în mai multe straturi a Moscovei împotriva dronelor inamice (…) ne-a permis să dejucăm cu succes toate atacurile în această noapte", a adăugat edilul. Acesta a precizat că nicio dronă nu a ajuns în Moscova și că nu există răniți sau pagube.
- Atacul, redat pe rețele - Mai multe fotografii și înregistrări video postate pe rețelele de socializare prezintă distrugerea unor drone în regiunea Moscova. În ultimele luni, Ucraina a lansat adesea una sau două drone care au vizat Moscova, fără a provoca pagube substanțiale. Totuși, atacul de miercuri pare mai mare decât cel din mai 2023, când cel puțin opt drone au fost distruse deasupra capitalei într-un atac despre care președintele Vladimir Putin a spus că a fost o încercare a Kievului de a speria și provoca Rusia. Oficialii ruși dezvăluie rareori dimensiunea totală a atacurilor, raportând doar dronele distruse de unitățile lor de apărare aeriană.
- 45 de drone anihilate - Ministerul rus al Apărării a anunțat ulterior că apărarea aeriană a doborât 45 de drone în cursul nopții, relatează Ukrainska Pravda. 11 din acestea au fost neutralizate în regiunea Moscova, 23 în regiunea Briansk, 6 în regiunea Belogorod, 3 în Kaluga și alte două în Kursk, a precizat instituția citată.
Noutăţi despre operaţiunea Kursk
- Un general rus a slăbit granița - Un general al armatei ruse a desființat în primăvară o comisie însărcinată cu supervizarea securității în regiunea Kursk, slăbind astfel apărarea frontierei înainte de incursiunea Ucrainei, scrie Wall Street Journal. Potrivit unei surse din serviciile ruse de securitate, general-colonelul Alexandr Lapin a considerat că armata poate apăra eficient granița prin forțe proprii și a desființat un comitet alcătuit din ofițeri militari și oficiali de securitate locali și regionali, care ar fi urmat să se ocupe de luarea măsurilor de răspuns împotriva incursiunii ucrainene. Această decizie a contribuit și la instalarea confuziei și dezorganizării, în timp ce Moscova a încercat să respingă forțele ucrainene, precum și la întârzierea reacției ruse, arată sursa menționată.
- Alegeri amânate - Alegerile locale programate pentru începutul lunii septembrie au fost amânate în şapte municipalităţi din Kursk, au anunţat miercuri autorităţile electorale. "Pregătirile pentru alegeri vor fi reluate de îndată ce va fi posibil să se asigure pe deplin siguranţa alegătorilor", se arată într-un comunicat emis de Comisia Electorală Centrală. Alegerile pentru guvernatorul regiunii Kursk vor fi menţinute, a precizat Comisia, amintind că acestea vor fi alegeri anticipate, organizate în perioada 28 august - 5 septembrie.
- Ofensiva pregătită cu serviciile din trei ţări NATO - Incursiunea Ucrainei în regiunea rusă Kursk ar fi fost pregătită cu participarea serviciilor de informaţii din SUA, Marea Britanie şi Polonia, a relatat miercuri ziarul Izvestia, citând serviciul rus de informaţii externe. "Unităţile implicate în operaţiune au trecut printr-o perioadă de coordonare de luptă în centre de instruire din Regatul Unit şi Germania", a mai precizat sursa citată. Serviciul rus de informaţii externe susţine că are "informaţii demne de încredere" pentru a-şi susţine acuzaţiile, dar nu a furnizat nicio dovadă în acest sens.
- Poduri lovite cu HIMARS - Forţele ucrainene folosesc sisteme de rachete HIMARS fabricate în SUA pentru a distruge poduri de pontoane şi echipamente de inginerie în regiunea Kursk. „Unde „dispar” podurile de pontoane ruseşti în regiunea Kursk? Operatorii ... le distrug cu precizie”, au declarat Forţele de Operaţii Speciale ale Ucrainei pe Telegram. Este prima declaraţie oficială din partea Kievului că armele occidentale fac parte din ofensiva sa fără precedent.
- Moscova are probleme - Moscova are dificultăţi în a răspunde la contraofensiva Kievului în regiunea Kursk, conform Departamentului Apărării al SUA. "Deşi există semne că Rusia mută un număr mic de forţe în acea regiune, continuă unele progrese ucrainene în această privinţă", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder. Întrebat dacă Washingtonul este public în favoarea avansului Ucrainei, Ryder nu a răspuns direct, ci s-a referit la preşedintele ucrainean Zelenski, care a declarat că scopul este de a crea o zonă tampon. Discuţiile cu Kievul continuă pentru a afla mai multe despre obiectivele exacte.
Situația pe front
- Băiat ucis de bombă lângă un loc de joacă - Un băiat de 14 ani a murit, după ce o muniție rusească a lovit un chioșc aflat la câțiva metri de un loc de joacă din regiunea Zaporojie, sudul Ucrainei, a declarat guvernatorul regional Ivan Fedorov. Anterior, poliția ucraineană a declarat că patru copii, între 11 și 17 ani, au fost răniți în urma loviturii. O fată de 18 ani a fost, de asemenea, rănită în atac, în satul Malokaterînivka. Imaginile video Reuters de la fața locului au arătat un chioșc ars chiar lângă un loc de joacă pentru copii, unde jucăriile au fost abandonate în nisip. Pietrele de pavaj din jurul locului de joacă erau pătate cu sânge, iar pansamentele însângerate care fuseseră folosite pentru tratarea răniților zăceau pe jos.
Ce se mai întâmplă în Rusia
- Ucraina a atacat un sistem de apărare aeriană din Rostov - Forțele ucrainene au atacat noaptea trecută poziția unui sistem de apărare aeriană rusesc S-300 de lângă Novoșahtinsk, în regiunea Rostov. "În zonele vizate au fost observate explozii. Precizia loviturii urmează a fi determinată", a anunțat Statul Major de la Kiev, fără a oferi alte informații despre urmările operațiunii. Anunțul survine la scurt timp după ce autoritățile din Rostov au transmis că o rachetă ucraineană a fost doborâtă în partea vestică a regiunii. Guvernatorul Vasili Golubev a scris pe Telegram că resturile țintei nu au făcut victime sau pagube.
- Încă o explozie în Rostov - Un alt rezervor a explodat la depozitul de petrol din Proletarsk, în regiunea Rostov, aflat în flăcări de patru zile, după un atac ucrainean cu drone, relatează Nexta.
Alte informații relevante
- Putin s-a dus Cecenia după 13 ani - Președintele rus Vladimir Putin a sosit în Cecenia, într-o vizită surpriză, prima din ultimii 13 ani a liderului de la Kremlin în această regiune. Însoțit de liderul cecen Ramzan Kadîrov, Putin a inspectat trupele care vor fi trimise în Ucraina și a vizitat o moschee nouă. "Cât timp avem oameni ca voi, suntem absolut de neînvins", le-a spus el militarilor ceceni, potrivit presei ruse citate de Kyiv Independent.
- Un "erou" plecat de acasă - Programul oficial al liderului de la Kremlin include evenimentele la care președintele Rusiei a luat parte în perioada 13-20 august. Iată AICI cu ce s-a ocupat Putin de când Ucraina atacă în Kursk.
- Putin compară Kursk cu Beslan - Putin a comparat ofensiva ucraineană în regiunea Kursk cu masacrul de la Beslan din 2004, o luare de ostatici sângeroasă de către terorişti islamişti, în prima sa vizită la şcoala din Beslan, la 20 de ani de la aceste evenimente. ”La fel cum am luptat împotriva teroriştilor, trebuie să luptăm azi împotriva celor care comit crime în regiunea Kursk, în Donbas, în Noua Rusie. La fel cum ne-am atins obiectivele în lupta împotriva terorismului, trebuie să le atingem şi în lupta împotriva neonaziştilor şi îi vom pedepsi fără vreun dubiu pe criminali”, a cerut el într-o înregistrare video publicată pe Telegram.
- Povestea dezertorului Silver - Soldatul rus care a dezertat după ce și-a rănit comandantul cu o grenadă a povestit într-o conferință de presă cum a luat legătura cu forțele ucrainene și cum a reușit să fugă. Militarul cu numele de cod Silver a spus că era pilot de drone FPV, într-o unitate de asalt și a fost dezamăgit de războiul dus de Rusia, când a fost martorul abuzurilor și al crimelor de război sistematice ale comandanților împotriva civililor și soldaților din unitatea sa, relatează Kyiv Independent. El a contactat la începutul anului gruparea de voluntari Legiunea pentru Libertatea Rusiei care luptă de partea Ucrainei, apoi a fost creat un plan derulat timp de mai multe luni. La momentul potrivit, Silver a aruncat o grenadă în gura de aerisire care ducea în dormitorul de la subsol în care se aflau comandantul și alți ofițeri ruși, apoi a profitat de deruta creată și a fugit pe ruta prestabilită care l-a dus către zona controlată de ucraineni. El a fost preluat de forțele ucrainene și le-a oferit acestora informații prețioase despre pozițiile și efectivele rușilor, precum și planurile de operațiuni ale acestora.
- NATO a adus un radar în România - Centrul de Comandă şi Control Mobil al NATO a mutat radarul de apărare aeriană LANZA LTR-25 şi echipa tehnică de la Poggio Renatico, Italia, la Cataloi, România, anunţă NATO. Timp de câteva luni, experţii de supraveghere şi control aerian ai NATO vor sprijini activităţile de supraveghere ale alianţei pe flancul de est. Deployable Command and Control Centre (DACCC) a obţinut capabilitatea operaţională iniţială pe 14 august, reuşind să întărească supravegherea la graniţele României, în special cu scopul de a identifica dispozitivele cu profil radar redus care se apropie de spaţiul aerian al NATO. Acest radar mobil este unul dintre cele două atribuite DACC. Alături de alţi doi senzori adiţionali pasivi, oferă o capabilitate unică centrului de comandă şi control al NATO, făcându-l singura entitate aliată care asigură atât o detecţie radar pasivă, cât şi activă.
- Ucraina a ratificat Statutul de la Roma - Parlamentul de la Kiev a votat miercuri, după ani de tergiversări şi opoziţie din partea armatei, în favoarea aderării Ucrainei la Curtea Penală Internaţională (CPI), în speranţa de a pedepsi Rusia pentru presupusele crime de război comise în Ucraina. Problema este foarte sensibilă în Ucraina, mulţi temându-se că forţele care luptă împotriva armatei ruse ar putea fi, la rândul lor, vizate de CPI, a cărei misiune este de a-i urmări penal pe cei responsabili de genocid, crime împotriva umanităţii, crime de război şi agresiune. Potrivit deputatei Ievghenia Kravciuk, Ucraina a invocat articolul 124 din Statutul de la Roma care permite scutirea, timp de şapte ani, a oricărui ucrainean, civil sau militar, de la orice urmărire penală pentru crime de război de către CPI.