Spania avertizează că ar putea să nu sprijine primirea unor noi state în Uniunea Europeană dacă limbile catalană, bască și galiciană nu vor deveni mai întâi limbi oficiale ale UE. Mesajul vine într-un moment sensibil pentru procesul de extindere, în condițiile în care Muntenegru este considerat principalul favorit pentru a deveni următorul membru al Uniunii.
Madridul încearcă de mai mult timp să obțină recunoașterea celor trei limbi la nivel european, însă demersul necesită unanimitatea statelor membre și s-a lovit până acum de opoziția unor țări precum Germania, Finlanda și Italia, relatează Euractiv.
Fernando Sampedro, secretarul de stat spaniol pentru Afaceri Europene, a făcut joi o legătură directă între această solicitare și viitoarea extindere a UE.
„Vom avea mai multe limbi oficiale în UE, dar înainte de aceasta sperăm ca așteptările a 20 de milioane de europeni să poată fi îndeplinite prin ajungerea la un acord”, a declarat Sampedro, în timpul unei reuniuni ministeriale desfășurate în Irlanda.
Muntenegru, prins în disputa Madridului cu celelalte capitale europene
Declarația capătă greutate în condițiile în care Muntenegru este candidatul care a avansat cel mai mult în îndeplinirea reformelor cerute de Bruxelles și este văzut drept țara cu cele mai mari șanse să devină următorul stat membru al UE.
Sampedro a subliniat că Spania rămâne unul dintre susținătorii puternici ai extinderii Uniunii, dar a amintit că țara sa este membră de 40 de ani, iar catalana, basca și galiciana au deja statut oficial în Spania.
Madridul intenționează să readucă oficial subiectul pe masa Consiliului Afaceri Generale, la reuniunea din 22 septembrie. „Continuăm să abordăm această problemă cu statele membre, în mod sistematic, la toate nivelurile”, a spus oficialul spaniol.
Întrebat direct dacă Spania condiționează acceptarea unor noi membri, inclusiv Muntenegru, de rezolvarea dosarului limbilor regionale, Sampedro nu a respins această interpretare. „Sunt sigur că vom rezolva această problemă cu mult înainte”, s-a limitat el să răspundă.
De ce este atât de important subiectul pentru Sánchez
Guvernul spaniol a încercat și în iulie 2025 să obțină statutul de limbi oficiale ale UE pentru catalană, bască și galiciană, însă fără succes.
Demersul are și o miză politică internă importantă. Recunoașterea celor trei limbi face parte din înțelegerile încheiate de premierul Pedro Sánchez cu Junts, partidul separatist catalan de dreapta, și cu alte formațiuni regionaliste basce și galiciene, care l-au ajutat să obțină un nou mandat în 2023.
Între timp, relațiile premierului cu acești aliați s-au deteriorat. Junts a rupt anul trecut legăturile cu socialiștii lui Sánchez, acuzând nerespectarea unor promisiuni, iar Partidul Naționalist Basc s-a distanțat de guvern pe fondul scandalurilor de corupție.
Presiunea asupra premierului este cu atât mai mare cu cât Spania se apropie de alegerile din 2027, la care Sánchez a anunțat că vrea să candideze din nou.
Euractiv notează că relansarea luptei pentru recunoașterea limbilor regionale i-ar putea oferi premierului o cale de a-și consolida fragila susținere politică, într-o perioadă în care poziția sa a fost afectată inclusiv de gestionarea crizei migrației din Ceuta.
"Fjord" de Cristian Mungiu e oficial propunerea României pentru Oscar 2027
Trump vrea ca Europa să ramburseze ajutorul pe care SUA l-au dat Ucrainei: Vom cere acești bani, chiar și cu întârziere
AUR duce programul SAFE la DNA. Cere verificarea contractelor de miliarde de euro și reclamă selecții netransparente
Transferuri spectaculoase la FCSB: Acord cu Drăguș, Muhar și Korenica
