Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor UE îşi propuseseră discuţii despre cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova. Dar tancurile lui Prigojin au provocat nelinişte.
Scurta tentativă de puci a grupului „Wagner” în Rusia şi urmările asupra operaţiunilor de război ruse în Ucraina au devenit principala temă a reuniunii la vârf a celor 27 de state membre ale UE, care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles. Chiar dacă preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut referire pe scurt în invitaţia trimisă celor 27 de şefi de stat şi de guvern la situaţia din Rusia, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost invitat şi el la o masă de prânz în deschiderea reuniunii, pentru a stimula dezbaterea.
Jens Stoltenberg a avertizat UE şi occidentul că Rusia nu trebuie subestimată după evenimentele de la sfârşitul săptămânii trecute. Secretarul general al alianţei vrea să discute despre modificările apărute în situaţia de securitate, în condiţiile în care grupul de mercenari Wagner, o armată privată condusă de Evgheni Prigojin, se mută în parte în Belarus.
Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, vede în această evoluţie o ameninţare pentru ţara sa. De aceea el cere o întărire suplimetară a flancului estic al NATO. Nauseda l-a vizitat miercuri, înaintea debutului reuniunii la vârf a UE, pe preşedintele Ucrainei la Kiev. Preşedintele lituanian pregăteşte summit-ul NATO, care va avea loc în ţara sa peste două săptămâni.
Aderarea Ucrainei la UE?
În cadrul reuniunii la vârf a UE se va discuta şi despre perspectiva de aderare a Ucrainei. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cere începerea negocierilor de aderare încă din acest an.
Dar încă nu este clar dacă Bruxelles-ul este dispus să facă acest pas. În orice caz, Consiliul European va da "un semnal clar că stăm ferm alături de Ucraina, că sprijinim Ucraina pe drumul său spre libertate şi pace, pe drum spre UE", a declarat secretara de stat în Ministerul de Externe german, Anna Lührmann.
Ea pregăteşte împreună cu cei 26 de omologi ai săi reuniunea liderilor din ţările UE. Summit-ul va pregăti noi ajutoare financiare şi militare destinate Ucrainei. Promisiunea că UE va ajuta "atâta timp cât este necesar", va fi reiterată, a anunţat preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
Comisia Europeană ceruse majorarea cu 66 de miliarde de euro a bugetului UE până în 2027, astfel încât să poată fi finanţate ajutoare pe termen lung pentru Ucraina şi proiecte de înarmare proprii. Dar această solicitare a fost respinsă până în prezent de guvernele statelor UE.
Proceduri de aderare accelerate pentru Balcanii de Vest?
Şefii de stat şi de guvern europeni nu vor discuta doar despre cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, acceptate în urmă cu un an, ci şi despre negocierile de aderare cu cele şase state din Balcanii de Vest, care au debutat deja cu ani în urmă. La acest capitol se depun eforturi pentru accelerarea procedurilor, au informat diplomaţi ai UE, implicaţi în organizarea reuniunii la vârf.
În context, piatra de poticnire rămâne în continuare relaţia tensionată dintre Serbia şi Kosovo, în condiţiile în care Belgradul priveşte Kosovo ca pe o provincie separatistă a sa. În cadrul reuniunii la vârf se va vorbi despre acest conflict latent, care din timp în timp izbucneşte violent. Încercările de mediere ale însărcinatului UE pentru politică externă, Josep Borell, nu au dat roade până acum.
Migraţia este în continuare controversată
Probabil că atmosfera la summit va fi tulburată de premierul ungar Viktor Orban. Împreună cu omologul său polonez au anunţat proteste împotriva reformelor decise recent în materie de politică a migraţiei.
Orban a anunţat prin intermediul ziarului german Bild-Zeitung că nu va plăti în niciun caz 20.000 de euro pentru fiecare migrant pe care ţara sa refuză să-l găzduiască. "Noi cheltuim mai bine de două miliarde de euro pentru apărarea Spaţiului Schengen de imigraţia ilegală. Din partea Bruxelles-ului nu am primit niciun cent în acest scop. De ce să plătim mai mult?", a întrebat Orban.
Noile proceduri decise cu trei săptămâni în urmă de miniştrii de Interne ai UE au fost respinse de premierul ungar, pe motiv că sunt prea laxe. Ele nu sunt decât un semnal adresat bandelor de traficanţi de oameni, să-şi continue activitatea la fel ca până acum, a estimat premierul de la Budapesta.
Autor: Bernd Riegert