România nu va plăti despăgubirile de aproximativ 6,5 miliarde de dolari cerute de Gabriel Resources în dosarul Roșia Montană.
Comitetul ad-hoc al Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID) a respins integral cererea de anulare formulată de companie, menținând hotărârea arbitrală din martie 2024.
Decizia din 13 noiembrie este definitivă și închide ultima cale extraordinară de atac într-un litigiu care a durat mai bine de zece ani (de la înregistrarea cererii de arbitraj, în 2015, până la epuizarea căii extraordinare a anulării).
Reclamanții au fost obligați și la plata cheltuielilor aferente procedurii de anulare, anunţă Ministerul Finanţelor, într-un comunicat de presă de sâmbătă dimineaţă.
Cea mai mare pretenţie financiară formulată vreodată împotriva României
Potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor, suma pretinsă de Gabriel Resources e echivalentul a aproximativ 31,5 miliarde lei, respectiv circa 1,5% din PIB-ul României estimat pentru anul 2026.
Reclamanţii au susţinut că România ar fi încălcat Acordurile bilaterale pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor încheiate cu Canada (ratificat prin Legea nr. 356/2009) şi cu Marea Britanie (ratificat prin Legea nr. 109/1995) şi au solicitat despăgubiri de aproximativ 6,5 miliarde de dolari - cea mai mare pretenţie financiară formulată vreodată împotriva statului român într-un arbitraj internaţional.
Tribunalul arbitral a stabilit, la 8 martie 2024, că România nu a încălcat niciuna dintre obligaţiile asumate prin cele două tratate de investiţii şi a respins în totalitate pretenţiile reclamanţilor.
Ce înseamnă respingerea cererii de anulare
Ministerul de Finanţe explică faptul că procedura de anulare este singura cale de atac prevăzută de Convenţia ICSID împotriva unei hotărâri arbitrale.
"Reclamanţii au solicitat anularea în întregime a hotărârii, invocând o pretinsă constituire necorespunzătoare a tribunalului arbitral şi o abatere gravă de la normele fundamentale de procedură, iar în subsidiar anularea parţială, pentru pretinsa depăşire a competenţelor şi pentru nemotivare. Comitetul ad-hoc, format din dr. Eduardo Zuleta (preşedinte), prof. Lawrence Boo şi prof. Maxi Scherer, a respins toate motivele invocate", se mai arată în comunicatul citat.
Procedura s-a desfâşurat în perioada iulie 2024 - noiembrie 2026 şi a presupus schimburi ample de memorii scrise şi o audiere a părţilor.
Potrivit art. 53 din Convenţia ICSID, hotărârea arbitrală nu mai poate fi supusă niciunei alte căi de atac, astfel încât rezultatul obţinut de România este definitiv.
Semnificaţia deciziei dincolo de bani
"Rezultatul confirmă că statul român şi-a respectat obligaţiile internaţionale faţă de investitorii străini şi că deciziile autorităţilor române privind protecţia mediului, a patrimoniului cultural şi a intereselor comunităţilor locale au fost luate cu respectarea cadrului legal.
Peisajul minier de la Roşia Montană, înscris în anul 2021 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, rămâne astfel protejat, iar România nu va suporta niciun cost pentru apărarea acestor valori", arată Ministerul Finanţelor.
Totodată, decizia transmite un mesaj de predictibilitate şi de încredere: "România este un stat care îşi respectă angajamentele internaţionale, care protejează investiţiile realizate cu bună-credinţă şi care, în acelaşi timp, îşi apără cu succes interesele în faţa instanţelor şi tribunalelor internaţionale atunci când pretenţiile formulate împotriva sa sunt nefondate".
Ministerul Finanţelor anunţă că va continua demersurile necesare pentru recuperarea integrală a cheltuielilor de judecată.
