Protestele antiguvernamentale din Iran continuă în zeci de oraşe, în timp ce spitalele sunt copleşite de numărul mare de răniţi, iar organizaţiile pentru drepturile omului raportează cel puţin 50 de morţi, inclusiv copii.
Medicii vorbesc despre o situaţie de criză, cu pacienţi aduşi în valuri, mulţi dintre ei împuşcaţi, în special la cap şi ochi.
În paralel, autorităţile iraniene au transmis avertismente dure manifestanţilor, în timp ce lideri internaţionali cer respectarea dreptului la protest paşnic.
Un medic iranian a declarat pentru BBC că Spitalul Farabi din Teheran, principalul centru de oftalmologie din capitală, „a intrat în stare de criză”, serviciile de urgenţă fiind „depăşite de situaţie”. Potrivit acestuia, internările şi intervenţiile non-urgente au fost suspendate, iar personal suplimentar a fost chemat pentru a face faţă urgenţelor.
Un alt cadru medical din oraşul Shiraz a transmis într-un mesaj audio şi video către BBC că „nu avem suficienţi chirurgi pentru a face faţă afluxului de pacienţi”, adăugând că „mulţi dintre răniţi au plăgi prin împuşcare la cap şi la ochi”.
Un lucrător medical dintr-un alt spital din Teheran a confirmat, de asemenea, că printre pacienţi se află victime împuşcate.
Potrivit organizaţiei americane Human Rights Activist News Agency (HRANA), de la declanşarea protestelor, pe 28 decembrie, „cel puţin 50 de protestatari, inclusiv şapte copii, şi 15 membri ai forţelor de securitate au fost ucişi”, iar cel puţin 2.311 persoane au fost arestate.
Organizaţia Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, vorbeşte despre „cel puţin 51 de protestatari ucişi, inclusiv nouă copii”. BBC Persian a reuşit să verifice identitatea a 26 de victime, dintre care cinci copii.
În imagini care s-au răspândit pe rețelele de socializare apare o femeie care țipă: „Nu mi-e frică! Sunt moartă de 47 de ani!”. Gura îi este acoperită de sânge după ce a fost lovită în față de forțele de securitate ale regimului.
Fiul fostului șah cere preluarea centrelor orașelor
Secretarul general al ONU, prin purtătorul său de cuvânt Stéphane Dujarric, a transmis că Naţiunile Unite sunt „foarte tulburate de pierderile de vieţi omeneşti”, subliniind că „oamenii, oriunde în lume, au dreptul să demonstreze paşnic, iar guvernele au responsabilitatea de a proteja acest drept şi de a se asigura că este respectat”.
Preşedintele Franţei, premierul Marii Britanii şi cancelarul Germaniei au afirmat într-o declaraţie comună: „Autorităţile iraniene au responsabilitatea de a-şi proteja propria populaţie şi trebuie să permită libertatea de exprimare şi adunare paşnică fără teama de represalii”.
În schimb, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a rămas ferm, afirmând într-un discurs televizat că „Republica Islamică a ajuns la putere prin sângele a câteva sute de mii de oameni onorabili şi nu va da înapoi în faţa celor care neagă acest lucru”, adăugând ulterior că Iranul „nu va evita să se ocupe de elementele distructive”.
Fiul ultimului şah al Iranului, Reza Pahlavi (care trăiește în Statele Unite), a calificat protestele drept „magnifice” şi i-a îndemnat pe iranieni să continue manifestaţiile: „Scopul nostru nu mai este doar să ieşim în stradă. Scopul este să ne pregătim să cucerim şi să menţinem centrele oraşelor”.
Statele Unite sunt "pregătite să ajute"
La Washington, preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că situaţia este urmărită cu atenţie: „Mi se pare că oamenii preiau controlul în anumite oraşe, ceea ce nimeni nu credea posibil acum câteva săptămâni”.
El a avertizat că SUA vor lovi autorităţile din Iran "foarte tare acolo unde le doare”, precizând însă că acest lucru nu înseamnă „trupe pe teren”.
"Iranul aspiră la libertate, cum poate niciodată înainte. Statele Unite sunt pregătite să ajute!!!", a scris Donald Trump pe platforma sa, Truth Social.
„Statele Unite sprijină poporul curajos al Iranului”, spune şi secretarul de Stat Marco Rubio.
UE condamnă represiunea
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și-a exprimat susținerea față de manifestațiile din Iran, a condamnat acțiunile de reprimare a mișcărilor și a cerut eliberarea protestatarilor încarcerați și restabilirea accesului la internet.
„Străzile din Teheran și orașele din întreaga lume răsună de pașii femeilor și bărbaților iranieni care cer libertate. Libertatea de a vorbi, de a se aduna, de a călători și, mai presus de toate, de a trăi liber. Europa îi susține pe deplin”, se arată în mesajul publicat pe X de von der Leyen și citat de Politico.
În mesajul transmis pe rețele de socializare, șefa executivului european a condamnat reprimarea protestelor și făcut apel pentru eliberarea protestatarilor. „Condamnăm fără echivoc represiunea violentă a acestor demonstrații legitime. Cei responsabili vor rămâne greșită a istoriei. Cerem eliberarea imediată a tuturor demonstranților închiși”, continuă mesajul publicat pe rețelele de socializare.
Protestatarii riscă pedeapsa cu moartea
Autorităţile iraniene, în schimb, au adoptat un ton tot mai dur.
Mohammad Movahedi Azad, procurorul general din Iran, a anunțat că protestatarii riscă pedeapsa cu moarte sub acuzația de „dușmani ai lui Dumnezeu”, relatează Sky News.
Procurorul general iranian a declarat că acuzațiile de „dușmani ai lui Dumnezeu” (mohareb), care se pedepsesc cu moarte, se vor aplica tuturor „protestatarilor și teroriștilor”. Oficialul a spus că aceasta acuzație îi va viza și pe complicii acestora în distrugerea de proprietăți și subminarea securității.
Acesta a cerut ca în cadrul proceselor, procurorii să nu dispună de „clemență, compasiune sau indulgență”.
Consiliul Naţional de Securitate a anunţat că „vor fi luate măsuri legale decisive şi necesare” împotriva protestatarilor, descrişi drept „vandali înarmaţi” şi „perturbatori ai păcii şi securităţii”, iar serviciile de informaţii ale Gărzii Revoluţionare au afirmat că nu vor tolera ceea ce numesc „acte teroriste”.
Pe de altă parte, armata iraniană a promis sâmbătă că va apăra interesele naționale, infrastructura strategică și proprietatea publică. Armata le-a solicitat cetățenilor iranieni să dea dovadă de vigilență pentru a zădărnici ceea ce ea a numit ''conspirațiile inamicului''.
Internet blocat complet
Organizația neguvernamentală Netblocks, specializată în supravegherea securității cibernetice, a indicat sâmbătă că este încă în vigoare tăierea accesului la Internet, măsură decisă joi de autoritățile iraniene.
''Datele arată că întreruperea continuă de 36 de ore, limitând considerabil capacitatea iranienilor de a se asigura în legătură cu securitatea prietenilor și a apropiaților lor'', a scris Netblocks, pe X.
Din cauza blocării aproape totale a Internetului şi a interdicţiei impuse presei internaţionale de a relata din interiorul Iranului, informaţiile rămân greu de verificat, însă amploarea violenţelor şi numărul mare de victime indică o criză profundă, cu implicaţii majore pentru stabilitatea ţării şi regiunii.
Drapelul fostei monarhii, la ambasada de la Londra
Drapelul Republicii Islamice Iran a fost înlocuit sâmbătă, pentru scurt timp, cu cel al fostului regim monarhic pe frontonul ambasadei iraniene la Londra, de un manifestant în timpul unei adunări de sute de persoane în sprijinul actualelor proteste din Iran, au indicat martori oculari pentru AFP.
Un videoclip difuzat pe rețelele sociale arată un bărbat pe balconul clădirii ambasadei, situată în apropiere de Hyde Park în centrul Londrei, înlăturând drapelul Republicii islamice, în urale, și înlocuindu-l cu un steag ornat cu un leu și un soare, simboluri ale monarhiei.
Drapelul monarhic a rămas acolo timp de câteva minute, înainte de a fi îndepărtat, au indicat mai mulți martori unei jurnaliste a AFP la fața locului.
"Democrație pentru Iran, regele Reza Pahlavi (fiul fostul șah al Iranului, n.red.). Justiție pentru Iran", au scandat manifestanții, fluturând steaguri legate de fosta monarhie iraniană, răsturnată de revoluția islamică din 1979. Unii agitau pancarte pe care scria "Free Iran".
Poliția londoneză a transmis pe X că la fața locului s-au aflat agenți după ce un manifestant "s-a cățărat pe balconul clădirii", iar mai târziu a anunțat că a arestat două persoane, "una pentru intruziune cu circumstanțe agravante și agresarea unui agent al forțelor de ordine, alta pentru pentru intruziune cu circumstanțe agravante". O altă persoană este dată în urmărire, a adăugat poliția.