Prinţul Paul, cel condamnat la închisoare în România, nu va fi extrădat de Malta.
Cererea formulată de România şi adresată Maltei de extrădare a prinţului Paul a fost respinsă luni de Curtea de Apel, după ce aceasta a constatat un „risc real şi personal” de încălcare a drepturilor fundamentale ale acestuia, relatează Times of Malta.
Însă a contat şi faptul că instanţa malteză crede că prinţul Paul e moştenitor al Casei Regale şi ar fi fost condamnat pe motive politice.
Decizie istorică
Solicitarea autorităţilor române ca Malta să îl extrădeze pe prinţ a fost iniţial respinsă de magistratul Leonard Caruana, pe motiv că acesta ar suferi o încălcare a drepturilor fundamentale dacă ar fi trimis înapoi în România.
Pe lângă evidenţierea condiţiilor "terifiante" din închisorile româneşti, avocaţii săi au susţinut, de asemenea, că prinţul a fost victima unei persecuţii politice.
Această decizie a fost anulată apoi în apel, iar cauza a fost trimisă din nou în faţa magistraţilor pentru ca procedurile să înceapă din nou.
Cea de-a doua instanţă, prezidată de magistratul Donatella Frendo Dimech, a confirmat cererea de extrădare şi nu a analizat aspectele legate de drepturile omului, afirmând: Cadrul juridic al Consiliului European exclude o astfel de posibilitate.
Avocaţii prinţului Paul au iniţiat proceduri separate în faţa instanţelor constituţionale, care au condus la o pronunţare istorică.
Cei trei judecători care prezidează Curtea Constituţională au declarat că, în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare, instanţele cu competenţă penală au "datoria de a decide dacă, pe baza probelor, există un risc real ca predarea persoanei căutate să conducă la tratamente inumane şi degradante".
Judecătorii au subliniat că orice argument contrar "este greşit".
A afirma că instanţele penale nu au competenţa de a se aventura în chestiuni legate de drepturile omului în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare ar duce la "o lipsă de punere în aplicare a legislaţiei europene, inclusiv a Cartei drepturilor omului a UE, ceea ce ar putea avea consecinţe asupra procedurilor".
L-a scăpat şi statutul de viţă nobilă
La pronunţarea hotărârii finale de luni, Curtea de Apel Penală, prezidată de judecătoarea Edwina Grima, a făcut referire la această declaraţie constituţională.
Într-o hotărâre de 73 de pagini, aceasta a menţionat vârsta, problemele de sănătate şi statutul special al persoanei solicitate, care este un membru al familiei regale române, recunoscut ca moştenitor legitim al tronului în 2012, după ani de dispute.
Acest statut, care este "încă supus controversei", părea să fie "în centrul condamnării pronunţate" împotriva lui Paul al României de către Înalta Curte a României, potrivit judecătoarei.
În lumina preocupărilor europene şi internaţionale cu privire la condiţiile din închisorile din România, "cu un accent special asupra închisorii Bucureşti-Rahova, care a făcut obiectul mai multor cazuri de încălcare a drepturilor omului" şi care urma să îl găzduiască pe Paul al României, instanţa a concluzionat că "riscul real şi personal" de încălcare a drepturilor omului nu poate fi exclus.
Prin urmare, instanţa a admis recursul acestuia, a revocat decizia magistraţilor şi a dispus eliberarea lui Paul al României, declarând că, în cazul în care mandatul european de arestare ar fi executat, ar exista un risc real ca acesta să fie supus unui tratament inuman şi degradant.
Gorghiu este revoltată
Alina Gorghiu, ministrul Justiţiei de la Bucureşti, a calificat drept ”revoltătoare” hotărârea instanței din Malta, pe care o consideră ”o încălcare flagrantă a unei decizii CJUE date expres în cazul fugarului Paul-Philippe al României”.
„O decizie revoltătoare precum cea comunicată astăzi este de neacceptat dacă ne gândim la Decizia – cadru JAI în materie de predare și la interpretările recente ale CJUE în urma cererii de decizie preliminară depusă în luna aprilie de Curtea de Apel Brașov. Decizia instanței malteze reprezintă o încălcare flagrantă a unei decizii CJUE date expres în cazul fugarului Paul-Philippe al României”, spune ministrul Justiției, într-o declaraţie remisă SpotMedia.ro.
Mai mult, Gorghiu îi va solicita premierului Marcel Ciolacu ca Guvernul să reacționeze la nivel diplomatic ”la o asemenea încălcare flagrantă a deciziei CJUE.”
„Și în acest caz, statul român, prin ANP, a depus toate garanțiile solicitate privitoare la condițiile din penitenciare. CJUE a stabilit că autoritatea de executare a MEA nu poate aplica un standard de protecție a drepturilor fundamentale mai ridicat decât cel care rezultă din dreptul Uniunii și din Cartă.
România, prin ANP, a oferit în peste 850 de cazuri numai în ultimul an, garanții că închisorile din România sunt la standardele impuse de dreptul Uniunii”, adaugă Gorghiu.
Alina Gorghiu menționează că, „indiferent de numele fugarilor, de strategiile avocaților, de informațiile incorecte despre România prezentate instanțelor străine, statul român face toate eforturile posibile pentru aducerea tuturor în țară, indiferent de notorietatea cazurilor”.
Fugarul Paul şi saga sa în curţile externe
În vârstă de 77 de ani, Paul-Philippe al României a fugit din România în 2020, când a fost condamnat la aproape 3 ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie legată de restituirea ilegală a unor bunuri imobiliare din apropierea Bucureştiului, cărora le-a pretins în mod fals proprietatea.
În iunie 2022, el a fost prins la Paris, dar o Curte de Apel a refuzat să îl extrădeze în România, iar avocatul lui Paul al României a invocat, între altele, acest argument atunci când a pledat împotriva extrădării sale din Malta.
Prinţul Paul locuieşte acum în Italia, dar a venit în Malta pentru o conferinţă şi a fost reţinut în baza unui mandat european de arestare. Ulterior, instanța din Malta a dispus control judiciar și eliberarea acestuia, pe cauțiune, după ce a stat mai mult de 2 luni în arest.