Cazul din instanță este cea mai nouă consecință a contractului uriaş de vaccinuri Covid-19 încheiat de Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene.
Gigantul farmaceutic american Pfizer a dat în judecată guvernul Poloniei pentru neplata a 60 de milioane de doze de vaccinuri dezvoltate în colaborare cu BioNTech.
Cazul, care a apărut în timp ce Polonia se pregătește pentru o schimbare a guvernării după alegerile din octombrie, marchează punctul culminant al unei dispute de 19 luni între Varșovia și Pfizer din cauza neînțelegerilor asupra vaccinurilor.
Însă rădăcinile acestui conflict se întind mult în urmă și duc către contractul enorm de 1,1 miliarde de doze pe care Comisia Europeană l-a semnat cu Pfizer în 2021, care a devenit controversat după un schimb de mesaje între președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare negocierilor, scrie Politico.
"Pfizer și BioNTech încearcă să facă Polonia să își respecte angajamentele pentru comenzile de vaccin Covid-19 plasate de guvernul polonez, ca parte a contractului lor de furnizare a Uniunii Europene semnat în mai 2021", a declarat pentru publicația citată un purtător de cuvânt al Pfizer, adăugând că BioNTech se alătură demersului.
Reprezentantul producătorului a mai spus că decizia a fost luată "în urma unei încălcări contractuale prelungite și a unei perioade de discuții de bună-credință între părți".
Potrivit ziarului polonez Gazeta Prawa, Pfizer a înaintat plângerea civilă într-o instanță de la Bruxelles, pentru că dozele au fost cumpărate prin contracte de achiziții comune ale UE, întocmite în conformitate cu legislația belgiană.
Prima audiere în acest proces este programată pentru 6 decembrie.
Prea multe vaccinuri
Comisia Europeană a semnat în 2021 un contract uriaș cu Pfizer pentru livrarea a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin. Din acestea, 1,1 miliarde ar fi trebuit comandate ulterior. Acest acord de cumpărare comună, negociat de Comisie în numele țărilor UE, i-a determinat pe alți producători de vaccinuri să se plângă că sunt scoși de pe piață.
Mărimea contractului a devenit de atunci o piatră de moară pentru Comisie, iar asta nu doar din cauza refuzului Ursulei von der Leyen de a discuta despre orice rol pe care ea l-ar fi jucat în negocieri, ci și pentru că a implicat mai multe țări în cumpărarea unor doze de care s-a dovedit că nu aveau nevoie.
În aprilie anul trecut, ministrul Sănătății din Polonia, Adam Niedzielski, a anunțat că țara sa a renunțat la achiziția de vaccinuri. Acesta a spus că Polonia a invocat clauza de forță majoră din contract, din cauza problemelor financiare provocate de afluxul de refugiați din războiul din Ucraina și de perturbarea economică ce a urmat. El a explicat, totodată, că ameliorarea evoluției pandemiei arăta că e mai puțină nevoie de vaccinuri.
La acea vreme, guvernul polonez era condus de populistul Mateusz Morawiecki din partidul Lege și Justiție (PiS), iar Polonia era destul de izolată în multe chestiuni.
Tot mai multe țări s-au revoltat
N-a durat mult și un grup de alte nouă țări inclusiv România, toate din estul și centrul Europei, au urmat calea Poloniei. Deși nu au mers până la oprirea livrărilor, acestea s-au plâns că au fost nevoite să cheltuiască bani pe doze de care nu aveau nevoie, într-o perioadă de turbulențe economice. Aceste țări au făcut presiuni asupra Comisiei pentru a reface contractul și au ridicat problema în mod repetat la reuniunile miniștrilor Sănătății din UE.
Comisia a reușit să obțină promisiuni din partea Pfizer de a reprograma unele livrări, dar asta nu a liniștit unele capitale europene.
Pe măsură ce ritmul vaccinării scădea, țările din estul și centrul Europei au început să ceară renegocierea contractului. La un moment dat, acestea chiar au cerut mai multă transparență asupra negocierilor inițiale dintre Pfizer și CE. "Ce anume s-a promis? Am vrea să știm acum", a spus ambasadorul belgian Pierre Cartuyvels în decembrie 2022.
În mai anul acesta, Comisia a anunțat în liniște o renegociere substanțială a acordului-problemă. Astfel se reducea – cu o sumă nespecificată – numărul de doze restante, în timp ce livrările ar fi, de asemenea, mai întinse, până în 2026. Totuși, Polonia a refuzat să semneze acordul revizuit.
A venit scadența
Chestiunea părea îngropată, mai ales că Pfizer nu a dat până acum niciun semn că se va adresa justiției. Momentul în care gigantul farmaceutic american a făcut acest pas este important, întrucât survine după alegerile generale din octombrie, când PiS a pierdut majoritatea de guvernare, iar Opoziția a obținut suficiente locuri în Parlament pentru a-l aduce la putere pe moderatul de centru-dreapta Donald Tusk.
Pfizer i-a trimis lui Tusk o factură grea, care s-ar putea ridica la 1,2 miliarde de euro, calculată la un preț de 19,50 de euro doza, potrivit Financial Times. Detaliile exacte ale contractului rămân, însă, secrete.
Acțiunea Pfizer pică, de asemenea, într-un moment prost, în care economia de regulă agilă a Poloniei este în slăbire. Producătorul american dă astfel un semnal clar pentru orice țări care ar dori să nu-și plătească datoria.
Tusk se află acum într-o situație delicată. Confruntat cu un cost uriaș, el dorește, totuși, să păstreze relații bune cu Bruxelles-ul și s-ar putea simți destul de presat să onoreze acordurile negociate printr-un contract de achiziție comună al Comisiei.
Ministrul polonez al Sănătății, Katarzyna Sójka, a spus că "sunt șanse mari ca disputa să se încheie într-un mod pozitiv", fără a detalia.
Ramificațiile penale din România
Achiziția de vaccinuri este cercetată şi de DNA, care a solicitat, joi, ridicarea imunității în cazul a trei foşti membri ai Guvernului: fostul premier PNL Florin Cîțu și foștii miniștri USR ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.
Potrivit procurorilor, toate contractele de achiziţie de vaccinuri Covid-19 au fost încheiate cu încălcarea dispoziţiilor legale, fără a avea viza departamentelor de specialitate din Ministerul Sănătăţii şi fără a exista o analiză privind cantitatea necesară, raportat la populaţia eligibilă pentru vaccinare din România.
În dosar, DNA menționează pe larg disputele repetate dintre Ministerul de Finanțe și cel al Sănătății pe tema achiziţiei de vaccinuri, dar și problemele descoperite de Curtea de Conturi cu niște facturi suspecte.
DNA crede că Vlad Voiculescu ar fi comis două fapte de abuz în serviciu și o faptă de complicitate la abuz în serviciu, Ioana Mihăilă o faptă de abuz în serviciu, iar Florin Cîțu două presupuse infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu.
Procurorii spun că cei trei au achiziţionat mult mai multe doze de vaccin antiCovid decât era necesar, raportat la populaţia României, iar prin asta au provocat un prejudiciu la buget de peste 1 miliard de euro.
Astfel, ar fi fost contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane".
"Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.
De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de opt-out, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite", a transmis DNA.
Deși dozele de vaccin contractate anterior până la 1 ianuarie 2021 (37.588.366 de doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea a peste 23 milioane de persoane, cei trei membri ai guvernului ar mai fi cumpărat încă 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă despre care DNA spune că este un prejudiciu adus bugetului statului.
DNA s-a autosesizat prima oară în acest caz în septembrie 2021. Ulterior, procurorii au primit sesizări și de la Curtea de Conturi privind nereguli în achiziția de vaccinuri în România.
T.D.