Plenul comun al Parlamentului a votat, vineri, revocarea din funcţie a preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă. Au fost 267 de voturi ”pentru”, 56 ”împotrivă” şi 71 de abţineri.
Până la numirea unui nou preşedinte, vicepreşedintele Autorităţii, Zsombor Vajda, urmează să îndeplinească atribuţiile de şef al AEP.
Decizia de revocare a preşedintelui AEP a fost luată la ultima şedinţă a coaliţiei, de săptămâna aceasta.
Care au fost motivele invocate pentru revocare
În memorandumul semnat de preşedintele Camerei Deputaților, Ciprian Şerban, se arată faptul că, Curtea de Conturi a constatat că la două zile după numirea sa, în martie 2023, Greblă şi-a stabilit indemnizaţia în baza salariului minim brut de 3.000 lei, în timp ce indemnizaţiile erau plafonate la 2.080 lei.
”Această eroare a dus la plăţi necuvenite de 118.830 lei pentru anii 2023-2024, afectând cheltuielile de personal ale AEP”, spune Ciprian Şerban.
Un alt motiv pentru revocarea lui Toni Greblă este relocarea Biroului Electoral Central în 2024, printr-un nou contract de sediu, deşi exista unul valabil, decizie care a generat costuri suplimentare pentru bugetul AEP.
Toni Greblă este acuzat că, prin declaraţiile publice şi acţiunile din ultima perioadă, a dat dovadă de o conduită incompatibilă cu funcţia deţinută, aducând atingere imaginii şi prestigiului AEP.
Greblă respinge acuzațiile
Președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a respins, vineri, în ședința Comisiilor juridice ale Parlamentului, acuzațiile care i se aduc pentru revocarea sa din funcție, declarând că nu știe dacă este normal să fie judecat de reprezentanții formațiunilor politice pe care le verifică în activitatea financiară.
El a respins toate acuzațiile formulate în cererea de revocare a lui din funcție, menționând că raportul Curții de Conturi a arătat că a fost o eroare în aplicarea legii la stabilirea salariului său, informează Agerpres.
În privința sediului Biroului Electoral Central, Toni Greblă a arătat că a fost aprobat un memorandum în Guvern.
Greblă s-a referit și la o posibilă ”execuție publică” a sa. ”O să răspund la niște întrebări care mi-au fost puse, lăsând la o parte unele afirmații care pot fi etichetate ca execuție publică a președintelui Autorității Electorale Permanente, care este încă în exercițiu și care are rolul să organizeze unele din activitățile tehnice pentru buna desfășurare a alegerilor”, a spus el.
Șeful AEP a afirmat că știe ce înseamnă o decizie politică a coaliției de guvernare și care sunt consecințele acesteia.
”Știu ce înseamnă o decizie politică a coaliției la guvernare și care sunt consecințele acesteia, dar îmi este teamă că exemplul care va fi dat cu mine va duce la slăbirea unor activități pe care trebuie să le efectueze celelalte autorități ale statului în desfășurarea procesului electoral, iar un președinte interimar al Autorității Electorale Permanente nu cred că este cea mai bună soluție pentru ca Autoritatea să poată să își exercite, așa cum este prevăzut în lege, atribuțiile pe care le are”, a subliniat Greblă.
Ce spun partidele parlamentare
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, afirma că șeful Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, ”trebuia convins să plece mai devreme”, dar că acesta nu a vrut să renunțe la funcție. Kelemen a explicat că unul dintre vicepreședinții Autorității poate prelua atribuțiile președintelui, iar procesul electoral nu este afectat, legea care stabilește atribuțiile instituției și ale persoanelor de la conducerea acesteia fiind una foarte clară.
USR a cerut în repetate rânduri demisia lui Toni Greblă, însă luni a cerut şi ca şeful Autorităţii Electorale Permanente (AEP) să vină în Parlament pentru a prezenta raportul asupra organizării şi desfăşurării ultimelor alegeri prezidenţiale, aşa cum prevede legea în vigoare.
Formațiunea a spus că au trecut 3 luni de la alegerile din 24 noiembrie 2024 şi nici acum nu ştim motivele exacte pentru care au fost anulate alegerile şi, mai ales, măsurile luate pentru ca scrutinele din luna mai să fie corecte şi sigure.
Toni Greblă deţine funcţia de preşedinte AEP din martie 2023, anterior fiind prefect al Capitalei.
El a fost şi judecător la Curtea Constituţională, din 2013, până în februarie 2015, când a demisionat, fiind acuzat de fapte de corupţie, în 2019 fiind achitat definitiv.