Toni Greblă a încasat anul trecut mai mulți bani decât avea dreptul legal pentru funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente. Curtea de Conturi a descoperit ilegalitatea și i-a cerut să returneze o parte din sumă. Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a depus o plângere la Agenţia Naţională de Integritate în acest caz.
Fost judecător la Curtea Constituțională și președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), funcție din care trebuie să supravegheze desfășurarea corectă a alegerilor în România, Toni Greblă (71 de ani) a încasat anul trecut peste 700.000 de lei (140.000 de euro) din pensie, pensii speciale, salarii și diurne.
Curtea de Conturi a descoperit însă că președintele AEP a emis un ordin prin care și-a mărit salariul brut cu 50% și i-a cerut să restituie banii încasați ilegal. Potrivit Snoop.ro, suma care trebuie recuperată este de aproape 24.000 de euro.
Iată ce reiese din documentele consultate de site-ul de investigații:
- Ordinul 174 din 30 martie 2023, emis de președintele Autorității Electorale Permanente și contrasemnat de secretarul general de la acea dată, dar și de alte departamente, a stabilit un cuantum al indemnizației lunare pentru funcția de președinte al AEP la 31.500 de lei brut.
- Calculul se baza pe un coeficient de 10.5 care a fost înmulțit cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată de 3.000 de lei.
- Până la venirea lui Toni Greblă în fruntea AEP, coeficientul de 10.5 s-a înmulțit cu 2.080 de lei. Prin aplicarea noii formule, salariul brut s-a majorat cu 50%.
- Prin acest ordin, Greblă a luat din prima zi de la instalarea în funcția de președinte un salariu net de 18.427 de lei lunar (aproape 3.700 de euro).
- Pe lângă salariu, președintele AEP beneficiază lunar și de o diurnă de deplasare pe care o primesc angajații care nu au domiciliul în București, chiar dacă au locuință de protocol de la RAAPPS și mașină de serviciu cu combustibil decontat.
- Diurna de deplasare de 2% din indemnizația lunară brută sau din salariul de bază lunar brut a variat de la o lună la alta, suma totală aferentă anului 2023 în cazul lui Toni Greblă fiind de 94.185 de lei (aproape 19.000 de euro).
- Aproape jumătate din bani nu pot fi justificați, arată Curtea de Conturi. În total, cu salariu și diurnă, Greblă a declarat venituri nete de peste 260.000 de lei (52.000 euro - n.red.) în 2023 pentru cele nouă luni de mandat. Asta înseamnă aproape 29.000 de lei lunar (aproximativ 6.000 de euro).
- Controlul Curții de Conturi la AEP a constatat că aproape 24.000 de euro încasați de șeful AEP în 2023 nu pot fi justificați. Sumele prezentate se referă la salariul brut, nu la cel net, plus diurne și sunt aferente perioadei aprilie – decembrie 2023.
Inspectorii Curții de Conturi au transmis mai multe recomandări către Autoritatea Electorală Permanentă, pentru remedierea situației:
- stabilirea indemnizației lunare a președintelui instituției potrivit reglementărilor legale în vigoare, respectiv 21.840 de lei brut;
- recalcularea diferențelor de drepturi salariale reprezentând indemnizații lunare și diurne zilnice de deplasare, acordate peste plafoanele legale, în perioada începând cu data numirii președintelui instituției până la data aplicării nivelului indemnizației lunare în concordanță cu prevederile legale;
- înregistrarea în contabilitate a tuturor debitelor de natură salarială de recuperat;
- recuperarea debitelor de natură salarială și efectuarea regularizării contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit.
Greblă dă banii înapoi, dar aruncă vina pe fostul secretar general
Toni Greblă a semnat un angajament de plată pentru a restitui banii, însă AEP a ținut cont doar parțial de controlul efectuat de Curtea de Conturi, scrie Snoop.ro.
Printr-o notă contabilă din 1 aprilie 2024, AEP înregistrează că are de recuperat 101.530 de lei pentru 2023 și 18.973 pentru lunile ianuarie – februarie 2024. În răspunsul trimis către Curtea de Conturi, AEP susține însă că nu îl poate încadra pe Toni Greblă la un salariu minim brut pe țară pentru persoanele fără studii superioare, iar în acest caz raportarea trebuie făcută la 2.350 de lei, la care se aplică coeficientul de 10.5.
Reprezentanții Autorității motivează că, în cazul miniștrilor, primarilor sau parlamentarilor nu se solicită studii superioare, dar în cazul funcției de președinte AEP acestea sunt obligatorii.
Salariul președintelui Autorității Permanente a început să scadă din luna martie.
Contactat de Snoop.ro, Toni Greblă a dat vina pe fostul secretar general al Autorității, Constantin-Florin Mitulețu-Buică. "A fost o eroare pe care a făcut-o fostul secretar general de atunci. Eu am primit decizia în ziua în care am fost numit, fără să mă uit de unde vine asta. Am crezut că așa este", s-a justificat el. Mai mult, președintele AEP susține că el a chemat Curtea de Conturi pentru a îndrepta situația.
Clotilde Armand a făcut plângere la ANI
Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a depus, luni dimineaţă, o plângere în format electronic la Agenţia Naţională de Integritate în legătură cu sumele încasate de Toni Greblă.
"Toni Greblă, demnitarul care trebuie să vegheze la corectitudinea alegerilor din noiembrie - decembrie 2024, recunoaşte senin că a semnat ordinul ilegal şi că dă banii înapoi", a precizat Armand pe Facebook.
Potrivit acesteia, Toni Greblă că ar fi fost numit la conducerea AEP cu misiunea de "a sabota toate alegerile" din acest an.
"Preşedintele ANI, care este fratele unui secretar de stat PSD, o să facă piruete în dimineaţa asta, doar să nu citească investigaţia jurnalistică, pentru că nu vrea să-l deranjeze pe Marcel Ciolacu în campania electorală. Toni Greblă a fost pus la AEP cu o misiune de partid să saboteze toate alegerile din acest an, lucru care s-a văzut în vara acestui an", a susţinut Clotilde Armand.
Primarul Sectorului 1 a fost, la rândul său, probleme cu ANI. Clotilde Armand a dat instituția în judecată în urma unui raport prin care a fost declarată în incompatibilitate și conflict de interese pentru că s-a desemnat manager al unui proiect şi și-a majorat indemnizația lunară cu până la 30%, încasând astfel indemnizaţii de 18.000 de lei.
Procurorii au decis în aprilie trimiterea în judecată a edilului pentru folosirea funcţiei în scopul favorizării unor persoane.