Organizații neguvernamentale care activează în domeniul libertății presei și al bunei guvernări, alături de jurnaliști acreditați la Guvern și colegi din redacții, critică dur relația actualului Cabinet Bolojan cu presa.
Într-o scrisoare deschisă publicată marți, inițiată de Centrul pentru Jurnalism Independent și ActiveWatch și susținută și de Reporteri Fără Frontiere (Reporters Without Borders), semnatarii denunță un comportament „opac și agresiv” al Guvernului față de mass-media.
Incidentul din Parlament: „Comportament de bodyguard de VIP”
Scrisoarea vine în urma incidentului din 26 noiembrie 2025, petrecut pe holurile Parlamentului, unde mai mulți jurnaliști au fost restricționați și chiar împinși de un ofițer de presă al Guvernului.
„Cu un comportament de bodyguard de VIP, ofițerul de presă încerca să împiedice jurnaliștii să vă ia declarații”, notează ONG-urile, amintind că Biroul de Presă al Guvernului a anunțat ulterior o anchetă disciplinară.
Semnatarii atrag însă atenția că incidentul „nu pare a fi un simplu accident”. Ei citează drept relevant mesajul transmis atunci de Biroul de Presă: „Reamintim jurnaliștilor, cu tot respectul pentru meseria pe care aceștia o practică, că premierul Ilie Bolojan face declarații doar în cadru organizat.”
În opinia organizațiilor, intervenția ofițerului de presă „a avut în mod evident rolul de a îndeplini cerința dvs. de a face declarații ‘doar în cadru organizat’, chiar dacă nu a fost o sarcină de serviciu explicită”.
„Cadru organizat” nu înseamnă informare reală
ONG-urile avertizează că limitarea comunicării la momente protocolare nu permite o informare continuă a publicului.
„Jurnaliștii nu își pot informa publicul exclusiv în funcție de evenimentele (sporadice) de comunicare formală pe care le decide un prim-ministru și echipa sa. Publicul are nevoie de informare continuă, pe subiectele fierbinți, la zi.”, arată semnatarii scrisorii.
Organizațiile subliniază că participarea unui premier la evenimente din Parlament reprezintă un „interes public major”, iar în democrațiile occidentale declarațiile sunt oferite imediat după astfel de întâlniri.
„Doar lipsa de interes pentru o informare completă și exhaustivă a publicului împiedică echipa de presă a Guvernului să organizeze, acolo unde jurnaliștii sunt prezenți, spații ad-hoc pentru declarații, adică un ‘cadru organizat’.”
Accesul fotografilor și cameramanilor, interzis la ședințele de Guvern
Semnatarii reamintesc și restricțiile impuse presei vizuale de la începutul mandatului lui Ilie Bolojan: „La Palatul Victoria s-a interzis accesul fotografilor și cameramanilor de presă la ședințele de Guvern.”
Agenția Inquam Photos a reacționat public, avertizând că activitatea fotojurnaliștilor „nu poate fi înlocuită de ilustrația foto subiectivă furnizată de fotografii aflați pe statul de plată al guvernului”, subliniind că limitarea accesului presei „este o trăsătură definitorie în regimurile iliberale”.
Agenda premierului, anunțată cu întârziere
Jurnaliștii acreditați semnalează constant că agenda premierului este comunicată tardiv, uneori chiar după desfășurarea evenimentelor, și că anumite întâlniri ale acestuia nu sunt anunțate public.
ONG-urile îi solicită premierului să folosească platforma RUTI – Registrul Unic al Transparenței Intereselor.
„Tehnic, nu există obligația legală de a folosi RUTI, dar doar pentru că Guvernul a omis convenabil să o declare ‘operațională’. Nimic nu vă împiedică, domnule prim-ministru, să fiți printre primii care o folosesc, luând exemplul altor miniștri și secretari de stat”, se mai arată în scrisoare.
Unsprezece ONG-uri și 20 de jurnaliști îi reamintesc premierului că a promis „un Guvern al transparenței”, însă „atitudinea nu este doar de opacitate, ci chiar și de agresivitate în relația cu presa”.
Derapajele din spațiul public
Semnatarii notează că premierul a declarat ulterior că nu susține agresivitatea față de jurnaliști, dar reacția Guvernului rămâne insuficientă.
„Gestul ofițerului dvs. de presă de a împinge jurnaliști rămâne grav și are impact nu doar asupra imaginii dvs., ci și asupra normelor democratice al căror protector și promotor ar trebui să fiți.”, continuă semnatarii scrisorii deschise.
ONG-urile leagă incidentul de alte comportamente similare din mediul politic: „Acum o jumătate de an, Ana Maria Gavrilă, lidera POT, chema poliția pentru că jurnaliștii îi puneau întrebări. La fel de agresiv s-au comportat și încă o fac și alți lideri ai partidelor suveraniste, inclusiv incitând la ură la adresa jurnaliștilor.”
Faptul că „o persoană angajată în slujba puterii” adoptă același tip de comportament „nu face decât să contribuie la accelerarea tendințelor nedemocratice”.
Scrisoarea se încheie cu un apel direct: „Accesul la informații și libertatea media sunt drepturi fundamentale, iar ziariștii le exercită în virtutea dreptului publicului de a fi informat. Vă solicităm să garantați aceste drepturi nu doar la nivel declarativ, ci și faptic.”