Planul președintelui american Donald Trump de a crea un „Consiliu pentru Pace” pentru Gaza, conceput ca instrument central al unei soluții post-conflict, a stârnit reacții critice din mai multe direcții.
Pe lângă lipsa unei reprezentări palestiniene reale și includerea unor figuri controversate, Israelul a anunțat oficial că nu a fost consultat și că se opune componenței propuse, alimentând îngrijorări legate de legitimitatea și viabilitatea inițiativei, relatează BBC.
Ce este planul și cum a fost anunțat
Donald Trump a prezentat pentru prima dată Consiliul pentru Pace pentru Gaza pe 15 ianuarie, într-o postare pe Truth Social, ca parte a celei de-a doua etape a planului condus de SUA pentru stabilirea unei păci pe termen lung între Israel și palestinieni.
Potrivit informațiilor disponibile, Consiliul ar urma să fie prezidat direct de Trump și ar putea prelua temporar administrarea și coordonarea eforturilor de reconstrucție din Fâșia Gaza. Lista completă a membrilor urmează să fie prezentată oficial la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Un oficial citat de Financial Times a descris mecanismul drept „un potențial substitut al ONU”, un organism neoficial, paralel, care ar putea fi folosit și pentru gestionarea altor conflicte.
Ce organisme ar urma să fie create și ce se știe despre componență
Planul prevede o arhitectură instituțională în mai multe straturi, cu roluri diferite:
- Consiliul pentru Pace pentru Gaza – organism politic de nivel înalt, prezidat de Donald Trump;
- Consiliul executiv constitutiv – structură strategică, axată pe investiții, diplomație și direcții politice;
- Consiliul executiv pentru Gaza – organism operațional, responsabil de supervizarea activităților la nivel local;
- Comitetul Național pentru Administrarea Gazei (NCAG) – structură administrativă de tranziție, descrisă ca fiind formată din palestinieni „tehnocrați” și „apolitici”.
Potrivit informațiilor publicate de Financial Times și CNN, puterea decizională ar urma să fie concentrată în consiliile superioare, dominate în mare parte de oficiali americani.
Printre numele vehiculate se numără Ajay Banga (președintele Băncii Mondiale), Marco Rubio, Steve Witkoff și Jared Kushner. De asemenea, ar fi fost invitați lideri internaționali precum președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, președintele Egiptului, Abdel-Fattah al-Sissi, președintele Argentinei, Javier Milei, premierul Canadei Mark Carney și fostul premier britanic Tony Blair.
Până în prezent, nu a fost anunțată nicio reprezentare palestiniană reală la nivel decizional superior.
3. Controversele și contestarea oficială din partea Israelului
Planul a fost întâmpinat cu critici dure din partea liderilor palestinieni și a unor oficiali ONU, care avertizează că structura propusă riscă să semene cu o soluție impusă din exterior, fără legitimitate locală.
Controversele au fost amplificate de includerea unor figuri precum Tony Blair, contestat public de reprezentanți palestinieni și de raportorul special ONU pentru drepturile omului în teritoriile palestiniene ocupate.
La aceste critici s-a adăugat opoziția explicită a Israelului. Biroul premierului Benjamin Netanyahu a transmis că anunțul privind componența Comitetului Director pentru Gaza nu a fost coordonat cu Israelul și contravine politicii sale, exprimând obiecții în special față de includerea ministrului turc de externe și a unui oficial qatarez.
Premierul israelian i-a cerut ministrului său de externe să discute direct cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru clarificări, semnalând tensiuni semnificative chiar între aliați apropiați.
Un plan ambițios într-un cadru extrem de fragil
Consiliul pentru Pace pentru Gaza este conceput ca parte a unei faze post-conflict, care ar include încetarea războiului dintre Israel și Hamas, dezarmarea Hamas, administrarea temporară a Fâșiei Gaza și lansarea unui amplu program de reconstrucție.
În forma actuală, însă, lipsa unei reprezentări palestiniene autentice, ideea unui organism paralel ONU și contestarea oficială din partea Israelului ridică semne de întrebare serioase privind legitimitatea, eficiența și sustenabilitatea inițiativei.