Negocierile pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „90% finalizate”, dar miza reală se joacă în ultimele detalii, avertizează fostul ambasador american la Kiev, Steven Pifer.
Într-un interviu pentru Kiev Post, diplomatul susține că Occidentul nu trebuie să legitimeze ocuparea teritoriilor ucrainene de către Rusia și avertizează că, fără presiune reală asupra Moscovei, orice acord riscă să fie doar o pauză înaintea unui nou conflict.
Un acord aproape finalizat, dar cu un risc major
După două zile și jumătate de negocieri intense, oficiali americani, ucraineni și europeni afirmă că există consens asupra a aproximativ 90% din cadrul unui acord care ar putea pune capăt războiului declanșat de Rusia. Cele 10 procente rămase sunt însă cele mai periculoase, pentru că vizează statutul teritoriilor ocupate și arhitectura de securitate post-război.
„Cred că partenerii Ucrainei ar trebui să susțină poziția Ucrainei privind teritoriile ocupate”, spune Steven Pifer, fost ambasador al SUA la Kiev. Occidentul, avertizează el, trebuie „să nu fie de acord să recunoască faptul că acel teritoriu este teritoriu rusesc”.
În opinia sa, un acord care ar legitima câștigurile teritoriale ale Moscovei nu ar aduce pacea, ci ar crea premisele unui nou război.
Un „prim proiect” de pace
Negocierile au avut loc la Berlin, cu participarea trimisului special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a consilierului Jared Kushner, a președintelui Volodimir Zelenski și a mai multor lideri europeni.
Zelenski a descris rezultatul discuțiilor drept un „prim proiect”, apreciind progresele realizate, dar avertizând că documentul conține încă elemente problematice.
„Partea militară arată destul de solid”, a spus liderul ucrainean, subliniind că părțile „au lucrat foarte bine împreună”, însă a atras atenția că unele aspecte „distructive” trebuie eliminate. „Acest lucru contează, pentru că demnitatea contează.”
O nouă rundă de discuții, la nivel tehnic și militar, este programată pentru acest weekend, la Miami. Momentul în care Rusia ar putea reveni oficial la masa negocierilor rămâne incert.
Garanții de securitate „ca Articolul 5”, dar fără aderare la NATO
Punctul central al negocierilor este propunerea Washingtonului de a oferi Ucrainei garanții de securitate de tip Articolul 5, fără ca aceasta să devină membru NATO.
Concret, SUA și principalii aliați europeni s-ar angaja să apere Ucraina în cazul unui nou atac rusesc – cel mai clar angajament formulat până acum de administrația Trump.
Președintele american a subliniat luni, din Biroul Oval, că a avut „numeroase conversații cu președintele Putin” și că părțile sunt mai aproape de un acord decât oricând. „Vrem să salvăm multe vieți”, a spus Trump, afirmând că beneficiază de „sprijin extraordinar” din partea liderilor europeni.
În același timp, Trump a recunoscut limitele negocierilor: „Au pierdut deja teritoriul, ca să fiu sincer. Teritoriul este pierdut.”
Despre arhitectura de securitate, președintele SUA a precizat: „Lucrăm cu Europa la acest lucru… astfel încât războiul să nu reînceapă.”
Ce face garanțiile credibile, în viziunea lui Steven Pifer
Steven Pifer susține că garanțiile aflate în discuție sunt mai solide decât par, dacă sunt implementate ca un pachet coerent. El identifică patru piloni esențiali ai descurajării.
Primul este construirea unei armate ucrainene puternice, moderne și bine înarmate, pe termen lung. „În mod ideal, Ucraina ar trebui să aibă o armată atât de puternică încât, prin forțele proprii, să poată descuraja în mare măsură Rusia”, spune Pifer, făcând referire la scenarii care includ o forță de până la 800.000 de militari.
Al doilea pilon este o forță multinațională europeană – o „coaliție a celor dispuși” – desfășurată în Ucraina, cu sprijin american. „Acesta este punctul important pe care europenii îl așteptau”, subliniază fostul diplomat.
Al treilea element ar fi un mecanism de monitorizare și verificare a armistițiului, condus de SUA. Al patrulea pilon este un angajament politic obligatoriu, care „sună ca Articolul 5, la finalul zilei”, condiționat de disponibilitatea liderilor de a interveni dacă descurajarea eșuează.
„Ca pachet, acest set de garanții de securitate arată destul de bine”, spune Pifer.
Fără trupe americane la sol, dar cu sprijin militar decisiv
Absența trupelor americane pe teritoriul Ucrainei a generat scepticism, însă Pifer consideră că acest aspect nu slăbește automat garanțiile.
El amintește declarații anterioare ale lui Donald Trump, potrivit cărora SUA ar putea oferi sprijin aerian unei forțe europene în cazul unui atac. „Dacă europenii ar avea un angajament privind sprijinul aerian american, acesta ar fi destul de puternic”, afirmă Pifer.
În opinia sa, esențial este că Washingtonul pare dispus să ofere sprijinul de ultimă instanță cerut de liderii europeni, chiar dacă detaliile exacte nu sunt încă stabilite.
Nu o alternativă definitivă la NATO
Fostul ambasador respinge ideea că aceste garanții ar exclude definitiv Ucraina din NATO. Liderii europeni continuă să insiste asupra viitorului european și transatlantic al Kievului, iar cadrul actual „nu pare să excludă aderarea la NATO la un moment dat”.
Între timp, angajamentele asumate de SUA, Marea Britanie, Franța, Germania și alte state NATO majore nu ar trebui minimalizate. „Nu cred că poți spune că acest lucru nu înseamnă nimic”, subliniază Pifer.
Marea necunoscută: va accepta Moscova presiunea?
Pentru Steven Pifer, testul real nu este poziția Ucrainei, ci reacția Rusiei. El se așteaptă ca Moscova să se opună cadrului negociat la Berlin, în special în privința garanțiilor de securitate.
Această rezistență va arăta dacă Donald Trump este dispus să își susțină diplomația prin presiune reală. „Dacă vrea ca diplomația sa să funcționeze, trebuie să o sprijine cu pârghii reale”, avertizează fostul ambasador.
Printre aceste pârghii se numără sancțiuni mai dure, livrări suplimentare de armament și chiar confiscarea activelor băncii centrale a Rusiei pentru a finanța apărarea și reconstrucția Ucrainei.
„Trebuie să-l convingem să renunțe la ideea că Rusia poate câștiga pe câmpul de luptă”, spune Pifer. Doar în acest scenariu Kremlinul ar negocia serios.
În lipsa unei astfel de presiuni, avertizează diplomatul, acordul de pace „90% finalizat” riscă să devină „o garanție de 100% a unui conflict viitor”.