Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și organismele sale intermediare regionale (OIR-uri) cheltuiesc peste 4,4 milioane de euro pe an pentru chirii în clădiri private.
Contractele ridică semne de întrebare privind eficiența și criteriile de selecție, în unele cazuri proprietarii fiind persoane cu probleme penale sau legături politice, arată o investigație Public Record.
2,7 milioane de euro doar pentru sediile MIPE
Doar ministerul propriu-zis plătește circa 2,7 milioane de euro anual pentru sediul central și direcțiile regionale, potrivit datelor analizate de Public Record. Alte 1,7 milioane de euro provin din contractele de închiriere ale celor opt OIR-uri, ceea ce duce totalul anual la peste 4,4 milioane de euro.
Cheltuielile acoperă spații de birouri în marile centre regionale - București, Cluj, Craiova, Timișoara, Brașov, Iași și Constanța - iar în unele cazuri costurile depășesc prețurile pieței pentru clădiri similare.
Craiova, cel mai scump sediu: 39.500 de euro pe lună
Cea mai mare chirie o plătește OIR Sud-Vest Oltenia, care a închiriat șapte etaje în clădirea Biz Tower din Craiova, la un cost de 39.500 de euro pe lună, din ianuarie 2025. În ultimele cinci luni ale anului, chiria a fost redusă cu circa 7.400 de euro, adică aproximativ 20%.
Calculele arată că statul plătește circa 530 de euro lunar pentru fiecare angajat, doar pentru spațiul de birou - echivalentul chiriei unui apartament de trei camere în centrul Craiovei.
În aceeași clădire, Inspectoratul de Stat în Construcții plătește doar 9 euro/mp, în timp ce OIR-ul achită 23,2 euro/mp. Întrebată despre această diferență, instituția a răspuns că prețul mai mare se justifică prin „factori obiectivi”, precum infrastructura IT, spațiul de arhivă, paza și 15 locuri de parcare.
Proprietarul clădirii, firma Biz Solutions, este deținută de Florin Narcis Niță, menționat anterior în presă în legătură cu proiecte imobiliare controversate din Craiova.
București-Ilfov: contract până în 2029 cu o firmă condusă de un fost consilier PSD
OIR București-Ilfov plătește aproximativ 17.000 de euro pe lună (fără TVA) pentru sediul din strada Mihai Eminescu nr. 47, contract valabil până în 2029, încheiat cu compania Capitol SA. Administratorul acesteia, Niculae Pupăză, fost consilier PSD la Sectorul 1, a fost implicat într-un dosar penal privind o tranzacție suspectă cu spații comerciale.
Public Record notează că Pupăză nu a răspuns solicitării de comentarii până la publicarea articolului.
La fel ca în cazul Craiovei, MIPE a anunțat că în ultimele cinci luni ale anului 2025 chiria a fost redusă cu 20%.
Cluj și Timișoara: sedii în clădirile Iulius Group
OIR Nord-Vest (Cluj-Napoca) și OIR Vest (Timișoara) au contracte de închiriere cu United Business Center, parte din grupul Iulius, condus de omul de afaceri Iulian Dascălu.
Sediul din Cluj costă circa 30.000 de euro pe lună, iar cel din Timișoara peste 20.000 de euro lunar, fără TVA. OIR-urile susțin că toate contractele au fost „încheiate conform legislației privind achizițiile publice”.
Cât costă chiria în fiecare regiune
Sumele plătite anual de organismele intermediare regionale:
- Nord-Vest: 390.873 euro
- Sud-Vest Oltenia: 390.664 euro
- Centru: 322.188 euro
- Vest: 243.797 euro
- București-Ilfov: 203.993 euro
- Sud-Est: 197.753 euro
- Nord-Est: 103.093 euro
- Sud-Muntenia: 59.040 euro
Toate valorile provin din documentele obținute de Public Record de la MIPE.
Ministerul plătește 125.000 de euro pe lună pentru sediul central
Sediul MIPE din Șoseaua București-Ploiești nr. 1-1B, în apropierea lacului Herăstrău, este închiriat de la compania Basp Property, la un cost de aproximativ 125.000 de euro lunar.
Ministerul mai plătește circa 270.000 de euro pe an pentru direcțiile regionale de infrastructură din Sibiu, Cluj, Timișoara, Craiova, Galați și Pitești.
Reacția ministerului: „Am obținut reduceri”
MIPE susține că „a inițiat demersuri pentru renegocierea contractelor de chirie” și că în unele cazuri s-au obținut reduceri de până la 20%.
Instituția nu a precizat însă dacă există o strategie pentru relocarea în clădiri de stat, în vederea reducerii cheltuielilor recurente.