Ludovic Orban, noul consilier al președintelui Nicușor Dan, este un critic vechi al SRI. Înainte de a fi prim-ministru, fostul lider liberal a acuzat în repetate rânduri că persoane care lucrează în principala agenție de informații se implică în viața politică, încercând să influențeze și să modeleze deciziile celor aflați în funcții publice.
La scurt timp după ce a fost numit în noua funcție, fostul premier al României din perioada pandemiei a făcut o serie de declarații în ce privește raportul dintre instituția prezidențială și SRI.
“…cei pe care îi propune (președintele) la conducerea serviciilor trebuie să fie persoane cu care să poată colabora, în care să aibă încredere și care trebuie să ducă serviciile de informații spre atingerea obiectivelor stabilite…”, a declarat Ludovic Orban, într-un interviu la Euronews.
“…pe de altă parte, președintele trebuie cumva să-și asigure sprijinul la nivelul Parlamentului, într-o coaliție, am spus, destul de eterogenă, în care e suficient ca una dintre formațiunile politice să nu sprijine candidatul propus de șeful statului pentru ca să nu existe o majoritate care să valideze propunerea”, a mai spus noul consilier prezidențial.
Conform legislației din România, directorii civili ai SRI și SIE sunt nominalizați de președinte și votați în Parlament.
O nouă viziune pentru SRI
În urmă cu două luni, Nicușor Dan a avansat două nume în cadrul coaliției de guvernare pentru conducerea celor două agenții, fiind vorba de avocatul Gabriel Zbârcea, SRI, și diplomatul Marius Lazurca, SIE, conform unor surse politice, dar a existat o reacție negativă în legătură cu nominalizarea la SRI, iar consultările dintre președinte și coaliție s-au întrerupt.
“…este foarte grav că de trei ani nu avem director SRI. Demisia lui Eduard Hellvig a survenit în mandatul președintelui Iohannis. Și Iohannis n-avea absolut niciun fel de motiv ca să nu numească un nou director pentru că avea o majoritate parlamentară PSD-PNL, confortabilă în Parlament, și n-avea nicio problemă…”, a mai declarat Ludovic Orban.
Într-o nouă intervenție publică, fostul prim-ministru spune că e necesară o extragere a SRI, dar și a altor agenții de informații din viața politică, din justiție și mass-media, explicând că e nevoie de o nouă viziune în ce privește rolul și obiectivele serviciilor secrete din România.
“Aș orienta serviciul de informații către funcțiile sale esențiale și nu aș consuma energia pe alte activități, decât pe activitățile... Eu am spus asta, de-a lungul timpului, eu cred că SRI ar trebui să se ocupe de ceea ce se ocupă orice serviciu de informații în orice țară normală. Nu trebuie să fie implicat direct sau indirect în viața politică, nu trebuie să fie implicat în justiție, nu trebuie să fie implicat în media, ci, pur și simplu, trebuie să se ocupe de apărarea siguranței naționale”, a declarat Ludovic Orban, într-un interviu la Digi 24, citat de Agerpres.
Mecanisme constituționale
La două zile după șarjele consilierului prezidențial, Nicușor Dan a ieșit public, anunțând cele două obiective pe care le-a trasat SRI pentru acest mandat: apărarea eficientă în fața atacurilor hibride ale Rusiei pe toate palierele pe care acționează și implicarea serviciului în procesul de limitare a corupției prin reluarea transferului de informații relevante către procurori.
“Sunt două schimbări majore. Prima, trebuie să ne uităm cu mult mai multă atenție la ceea ce se numește război hibrid, adică atacuri cibernetice, proceduri de dezinformare sistematică, influența în spațiul rețelelor sociale, al Federației Ruse… Și a doua, pe care mi-o doresc foarte mult și pentru care multe instituții au trimis observații, atacarea frontală a fenomenului corupției”, a anunțat președintele Nicușor Dan, într-un interviu la Pro TV.
“Cu toate precauțiile, pentru că am avut o lungă discuție în societate despre interferența Serviciului Român de Informații în …activitatea Parchetului, vrem pe de-o parte, ca fenomenul corupției să fie o preocupare a SRI, iar pe de altă parte, vrem ca mecanismele prin care SRI se preocupă de acest fenomen să fie absolut constituționale, iar demarcația dintre SRI și procurori să fie foarte bine făcută”, a explicat președintele României.
Decizii în premieră
Analizând mesajele venite dinspre Palatul Cotroceni se observă, în premieră, fixarea unor obiective pentru SRI care sunt aduse la cunoștința publicului larg, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată după 1990.
Relația dintre președinte și agențiile de informații a fost, tradițional, una opacă, ținută departe de oameni, ceea ce a dus la nașterea a unei întregi serii de suspiciuni, teorii ale conspirației, dar și apariția unei neîncrederi cronice în serviciile secrete din România.
...președintele trebuie să țină cont când formulează propunerile pentru SRI și SIE de poziționările formațiunilor din coaliție astfel încât să nu existe niciun motiv ca acestea să fie respinse de partide...
Ludovic Orban, consilier prezidențial
O altă decizie, de asemenea, fără precedent e responsabilizarea SRI în privința acțiunilor Rusiei desfășurate pe teritoriul României.
Influența Kremlinului e larg răspândită în societate, foarte multe persoane făcând parte din rețele controlate de Moscova, care acționează în instituții și agențiile din sistemul public, dar și în companii și societăți comerciale.
De asemenea, decizia de a implica din nou SRI într-un asalt împotriva corupției e una curajoasă, plină de riscuri politice, dar care poate reface încrederea unei mari părți a opiniei publice în autorități și sistemul politic.
Recâștigarea încrederii
Președintele Nicușor Dan a promis că noua Strategie de Apărare Națională cuprinde toate elementele enumerate mai sus, iar documentul va fi prezentat și dezbătut în CSAT pentru ca la sfârșitul lunii noiembrie să fie trimis Parlamentului pentru validarea prin vot.
Există posibilitatea, conform unor surse politice, ca în paralel să se desfășoare și negocierile pentru numirea și susținerea noilor directori ai SRI și SIE, cei care urmează să execute componente importante din noua strategie de apărare a țării.
Mesajele transmise de la Palatul Cotroceni în ultimele zile marchează, de fapt, debutul unei reforme profunde a agențiilor de informații ca urmare a eșecului înregistrat anul trecut când România a fost puternic destabilizată de interferențele Rusiei.
Reforma a fost cerută de o mare parte a opiniei publice în ultimii ani, dar acum a devenit urgentă și imposibil de evitat, reprezentând un obiectiv politic atât al președintelui țării, al Guvernului, dar și o necesitate pentru recâștigarea încrederii partenerilor și aliaților strategici ai României.