Primăria Sectorului 1 vrea să reabiliteze Parcul IC Brătianu, de pe Bulevardul Dacia. La acest moment – în ciuda poziției centrale și a istoriei sale de peste un secol – parcul este murdar, neîngrijit peisagistic și are un aer de abandon.
I-ar fi de folos o reabilitare, dacă intervenția n-ar distruge nimic din patrimoniu și n-ar reduce spațiul verde.
Iată ce are în plan, la acest moment, administrația condusă de primarul George Tuță.
Primăria Sectorului 1 vrea să reabiliteze mai multe parcuri, printre care Bazilescu, Regina Maria, dar și IC Brătianu.
Ca să decidă cum să intervină în acest parc, Primăria Sectorului 1 a contractat – prin încredințare directă, realizarea unei DALI (documentație de avizare a lucrărilor de intervenție). DALI este un fel de studiu de fezabilitate, doar că nu se face pentru construcții și amenajări noi, ci pentru reabilitări și reparații.
Pentru DALI, Primăria Sectorului 1 plătește 175.000 de lei (34.540 de euro). Toate detaliile despre procedură, aici: ACHIZIȚIE - 1.
Se ocupă de întocmirea DALI societatea Polarh Design SRL, deținută de arhitecții Mircea și Ruxandra Căpățână (care lucrează, la proiect, cu Studio Design SRL din Târgoviște, deținută de arhitectul Teodor Bâte).
Un parc cu o istorie bogată
La acest moment, parcul este neîngrijit. Solul este descoperit în multe zone. Iar lipsa vegetației îl sărăcește. Iar din această cauză ajung să sufere și arborii.
În plus, pavajul e spart și soios.
Arhitecții au explicat – în cadrul unei prezentări a proiectului care a avut loc la sediul Primăriei Sectorului 1 din Piața Amzei – că tot acest spațiu a fost, inițial, grădină privată a familiei Brătianu.
Ulterior - la solicitarea Spotmedia.ro - arhitecții au revenit cu detalii. Iată câteva dintre cele esențiale, care descriu istoria locului.
„Parcul I.C. Brătianu (...) reprezintă o componentă esențială a ansamblului arhitectural conceput de arh. Petre Antonescu la începutul secolului XX.
Inițial, spațiul verde făcea parte dintr-o proprietate privată de tip grădină - salon, amenajată în stil romantic, ulterior transformată într-o grădină publică odată cu inaugurarea Așezămintelor Brătianu (1938) și amplasarea monumentului dedicat lui Ion I.C. Brătianu.
Această etapă, considerată cea mai coerentă din evoluția sitului, a consacrat o compoziție clară și echilibrată, bazată pe un ax central între clădire și statuie, însoțit de alei secundare, scuaruri verzi și o vegetație atent ordonată.
După 1945, prin intervenții succesive, grădina și-a pierdut parțial caracterul reprezentativ și lizibilitatea spațială, fiind afectată de creșterea necontrolată a vegetației, degradarea pavajelor și incoerența mobilierului urban”, au transmis arhitecții, la solicitarea Spotmedia.ro.
Încă se mai păstrează în parc pavaj de la începutul secolului trecut. Dar și porțiuni cu dale din 1938.
Iată ce propun arhitecții.
„Investiția actuală își propune restaurarea și reactivarea grădinii în spiritul compoziției din perioada 1938–1945, printr-o intervenție integrată, care combină principiile conservării patrimoniului cu exigențele contemporane de utilizare publică.
Se prevede refacerea rețelei de alei conform traseelor istorice, utilizând sisteme permeabile din piatră naturală, fondul vegetal va fi igienizat prin toaletarea arborilor, eliminarea exemplarelor degradate și replantarea zonelor afectate cu specii compatibile, se vor instala plăcuțe informative cu coduri QR, iar axa vizuală către clădirea monument va fi redeschisă prin îndepărtarea vegetației care obturează perspectiva”, au explicat arhitecții.
Aici e o zonă sensibilă. Din cauza abuzurilor repetate asupra arborilor, întotdeauna expresii ca „îndepărtarea vegetației” vor trezi suspiciuni în rândul bucureștenilor care iubesc și își doresc să apere spațiul verde.
Aici, arhitecții trebuie să vină cu detalii: câți arbori și ce tip de vegetație ar urma să se îndepărteze, cum va evolua suprafața de spațiu verde și cum se va asigura administrația că acesta va fi de calitate.
O schemă de iluminat care să pună parcul în valoare
„Sistemul de iluminat public va fi complet înlocuit cu unul modular inteligent, dotat cu funcții multiple – iluminat, monitorizare, Wi-Fi și ambianță acustică. În completare, un iluminat arhitectural direcționat va pune în valoare monumentul, coloanele și traseele istorice.
Grădina va fi echipată cu mobilier urban unitar, din materiale naturale, discret integrat în peisaj: bănci, coșuri pentru colectare selectivă, cișmele și grupuri sanitare automate amplasate în nișele semicirculare ale zidului de pe Bulevardul Dacia. Întreaga suprafață verde va fi deservită de un sistem de irigații automat (aspersie și picurare), iar infrastructura tehnică va fi refăcută integral”, au mai transmis arhitecții pentru Spotmedia.ro.
În plus, se va interveni asupra zidurilor care mărginesc parcul și care, la acest moment, sunt dărăpănate și vandalizate.
„Se propune restaurarea zidurilor istorice din cărămidă și piatră prin curățare, biocidare și reparații compatibile, păstrând finisajul aparent original.
Totodată, se va crea un acces pietonal controlat către Piața Amzei, printr-un gol în arc practicat în gardul existent, pentru a restabili legătura istorică dintre grădină și spațiul urban învecinat”, au mai menționat arhitecții.
În zona de parc opusă accesului din Bulevardul Dacia, arhitecții propun amenajarea unei platforme pentru evenimente culturale.
Ce urmează
Documentația DALI nu este, încă, finalizată. Firmele de arhitectură o definitivează și urmează să o predea Primăriei Sectorului 1, în săptămânile care urmează.
Așa că dacă aveți o părere despre cum propun Polarh și Studio Design să se transforme zona, e momentul să o exprimați.
Ulterior, această DALI va sta la baza unui proiect de hotărâre, prin care Consiliul Local să aprobe și indicatorii tehnico-economici (adică tipul de lucrări, volumele și costurile) pentru intervenția în parc. Acel proiect de hotărâre ar trebui să fie lansat în dezbatere publică, astfel încât atât experții, cât și toți ceilalți cetățeni interesați să își poată exprima punctul de vedere.