Ministerul Afacerilor Externe anunță declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani ai tranziției, care vizează momente-cheie precum alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai sau relațiile cu URSS. Anunțul a fost făcut joi seară de ministrul de Externe, Oana Țoiu.
„Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziţie din arhivele MAE. Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondenţa cu URSS – toate acestea ies din sertarele în care au stat peste 30 de ani şi vor fi publice”, a transmis Oana Țoiu.
Ministrul a subliniat că este vorba despre documente care acoperă o perioadă esențială pentru reconfigurarea politicii externe a României după 1989.
„Transparența este baza încrederii”
Șefa diplomației române susține că accesul public la aceste arhive este necesar pentru înțelegerea corectă a trecutului recent.
„Românii au dreptul să ştie cu adevărat istoria tranziţiei României”, a afirmat Țoiu, adăugând că lipsa de informații a alimentat, în timp, neîncrederea și teoriile conspirației.
„Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informaţii cresc conspiraţiile şi neîncrederea. Transparenţa nu mai este doar despre trecut, ci despre lecţii învăţate şi despre baza de memorie colectivă pe care putem construi viitorul”, a explicat ministrul.
Ce conțin arhivele declasificate
Potrivit datelor prezentate, pachetul include 5.376 de dosare, organizate în 768 de mape de arhivă, care ocupă aproximativ 100 de metri liniari de raft.
Printre titlurile dosarelor se regăsesc teme sensibile și relevante pentru perioada de după Revoluție:
- „Reacţii în URSS faţă de Revoluţia din 22 decembrie 1989”
- „Reunificarea Germaniei (1990)”
- „Relaţii bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”
- „Tratat de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie cu URSS”
„Este cea mai consistentă tranşă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 şi acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă”, a precizat ministrul.
Documente fără statut de secret de stat de peste un deceniu
Oana Țoiu a arătat că documentele nu mai aveau de peste zece ani statut de „secret de stat”, însă au rămas inaccesibile publicului, fiind încadrate ca secrete de serviciu.
„Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu. Au fost ţinute, totuşi, departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an şi vom continua procesul, inclusiv cu paşi viitori de digitalizare şi publicare”, a transmis ea.
Ministrul a subliniat că deschiderea arhivelor este un semn de maturitate democratică: „O democraţie matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetăţenilor şi o studiază”.
Potrivit șefei MAE, proiectul de hotărâre de guvern care stă la baza declasificării a fost pus în transparență decizională pe site-ul instituției și va fi supus consultării publice.