Germanii se tem mai mult de creșterea taxelor decât de coronavirus

Germanii se tem mai mult de creșterea taxelor decât de coronavirus

Un studiu arată că germanii se tem mai mult că statul ar putea creşte taxele, din cauza datoriilor provocate de pandemie, decât de coronavirus. Iar o catastrofă naturală a făcut ca schimbările climatice să devină o preocupare.

Timp de ani de zile principiul așa-numitului ”zero negru”, reprezentând un buget public echilibrat fără noi datorii, a fost apărat cu înverșunare de guvernul de la Berlin și a conferit unei părți a societății sentimentul liniștitor de a trăi într-o țară solidă din punct de vedere fiscal. Acest lucru s-a schimbat cât ai clipi odată cu pandemia, care a pulverizat la propriu fetișul fiscal german.

În ultimul an și jumătate, Germania a acumulat datorii mai mari ca niciodată. La jumătatea lunii aprilie, Bundestag, camera inferioară a Parlamentului, a adoptat o rectificare bugetară care va permite statului să împrumute în total 240 de miliarde de euro, o cifră record. Datoria totală a Germaniei a ajuns acum la 2.200 de miliarde de euro, un record istoric. Iar acest exces de datorii continuă nestingherit.  

Creșteri de taxe și reduceri de beneficii

Datoria de stat ridicată îi sperie pe mulți germani, care se tem că guvernul îi va pune să o achite, a constatat compania de asiguări R+V în studiul său pe termen lung intitulat ”Temerile germanilor în 2021”. R+V, una din cele mai mari companii de asigurări din Germania, examinează încă din 1992 marile temeri ale germanilor cu privire la politică, economie, mediu, familie și sănătate - frica și îngrijorarea fiind elemente centrale în afacerile cu asigurări.

În acest an, cercetătorii au intervievat 2400 de bărbați și femei cu vârste de peste 14 ani, în perioada 25 mai - 4 iulie.

”Muntele de datorii care s-a acumulat la nivel federal, la nivelul landurilor și al districtelor în contextul crizei actuale, este ceea ce îi îngrijorează cel mai mult pe germani în acest an”, spune Brigitte Römstedt, șefa R+V Info Centre, responsabilă de rezultatele cercetării. 

Potrivit sondajului, 53% dintre germani se tem că statul va crește permanent taxele sau va reduce beneficiile din cauza poverii datoriilor provocate de criză. Aceasta este grija principală exprimată de persoanele intervievate. 

În schimb, teama de boli grave, inclusiv de cele cauzate de infecțiile cu coronavirus, se situează doar pe locul 14 pe scala temerilor (35%). 

Pentru Römstedt, coordonatoarea studiului, cifra nu este o surpriză: ”Și anul trecut, doar unul din trei germani se temea de o infecție iar la acea vreme nu exista nici măcar vaccin. Oamenii caută să alunge gândurile despre boală. Însă când vine vorba de bani, am constatat că teama este mare”, a spus Römstedt într-un interviu acordat DW.

Un subiect redus la tăcere în campania electorală

Politologul Manfred G. Schmidt afirmă că factura datoriilor apărute în pandemie nu va fi prezentată publicului german decât după alegerile federale, care vor avea loc pe 26 septembrie. 

În campania electorală, spune expertul, nu se dorește alimentarea subiectelor sensibile, cum este creșterea costurilor.  

”Partidele au reușit să mușamalizeze cu succes acest subiect exploziv, ceea ce înseamnă că el nu va juca un rol semnificativ în alegerile federale”, prezice Schmidt în interviul acordat DW. 

Profesorul de la Universitatea Ruprecht Karls din Heidelberg consiliază de mulți ani compania de asigurări R+V în ceea ce privește evaluarea rezultatelor studiului privind temerile germanilor. 

Locurile doi și trei în studiu sunt ocupate tot de preocupări privind banii. Fiecare al doilea german se teme de creșterea costului vieții (anul trecut: 51%) și de faptul că toți contribuabilii vor fi nevoiți să plătească pentru criza datoriilor UE (anul trecut: 49%).

Totuși, îngrijorările legate de o încetinire a creșterii economice au scăzut, aflându-se acum pe locul zece în clasament, cu 40%. Anul trecut - când viața economică a fost în mare parte oprită – această teamă s-a situat pe locul patru, cu 48%.

Mai multe temeri legate de climă

În timp ce consecințele crizei coronavirus sunt percepute ca fiind foarte concrete, ecuația schimbărilor climatice a urmat până acum principiul: cu cât amenințarea este mai abstractă, cu atât teama de ea este mai scăzută. 

În ciuda demonstrațiilor ”Friday for Future” și a avertismentelor experților privind schimbările climatice în legătură cu riscurile încălzirii globale accelerate, preocupările legate de mediu au rămas moderate în sondajul periodic R+V - la aproximativ același nivel ca în anul precedent: 41% dintre respondenți spun că se tem foarte mult de dezastre naturale mai frecvente și de fenomene meteorologice extreme (locul 8; anul trecut, locul 5, cu 44%). Ca și în anul precedent, circa 40% dintre germani s-au declarat îngrijorați de efectele schimbărilor climatice.

Însă după dezastrul provocat de inundațiile din landurile Renania de Nord-Vestfalia și Renania-Palatinat, germanii simt un pericol crescut. 

”Deoarece sondajul privind temerile fusese deja finalizat la acel moment, am întrebat alți 1.000 de cetățeni despre îngrijorările lor legate de mediu, într-un sondaj realizat online, la sfârșitul lunii iulie, după inundații”, explică Römstedt. 

Dezastrele naturale și fenomenele meteorologice extreme sperie în prezent 69% dintre cetățeni. 61% dintre respondenți sunt îngrijorați de faptul că schimbările climatice vor avea consecințe dramatice pentru omenire. Acest lucru înseamnă că temerile din sondajul online sunt cu peste 20 de puncte procentuale peste valorile normale, explică coordonatoarea studiului. 

Temerile au crescut vertiginos și pentru că ”în vară vedeam în fiecare zi imagini tulburătoare din zonele inundate”, spune aceasta. Probabil că temerile vor scădea din nou într-o oarecare măsură în anul următor, când oamenii nu vor mai avea aceste imagini în fața ochilor, presupune Römstedt.

Refugiați și străini

Deși nu au existat mișcări majore de refugiați către Germania în 2021, preocupările legate de migrație vor fi din nou printre primele zece. Teama că statul este supraîncărcat de refugiați a crescut la 45% (locul 4; anul trecut locul 8, cu 43%). Frica de tensiuni cauzate de un aflux de străini a scăzut minim la 42% (locul 7; anul trecut tot locul 7, cu 43%).

Acest lucru arată că ”șocul provocat de criza refugiaților din 2015 este încă foarte adânc înrădăcinat în rândul unei părți considerabile a populației”. Alte sondaje arată că refugiații și solicitanții de azil sunt a treia cea mai importantă problemă, după coronavirus și schimbările climatice, explică politologul Manfred G. Schmidt.

Note mici pentru politicieni în an electoral

În 2021, 41% dintre germani afirmă că politicienii nu fac față atribuțiilor ce le revin. O cifră moderată pentru un an electoral, potrivit cercetătorilor studiului. La alegerile de acum patru ani, 55% dintre cei chestionați se îndoiau că politicienii sunt la înălțimea responsabilităților lor. În estul țării, cetățenii sunt mai critici cu decidenții politici decât în vest (est: 50 la sută, vest: 39 la sută).

Criza coronavirus a scos la iveală multe deficiențe în Germania, precum lipsa digitalizării - care îi îngrijorează pe 38% dintre cei intervievați. ”Faptul că Germania a rămas în urmă în ceea ce privește digitalizarea a ajuns o preocupare de locul 12 – și aceasta după un an și jumătate cu predare la distanță și muncă de acasă, fenomene care chiar au pus degetul pe rană. Am fost foarte surprinsă de acest rezultat”, spune Brigitte Römstedt, șefa centrului de informare R+V.

Nu există așa-numitul "Angst german"

Este pentru a 30-a oară când compania de asigurări R+V Insurance măsoară indicele fricii germanilor. Experții companiei spun că, de-a lungul anilor în care a fost realizat, studiul nu a relevat nicio tendință ori temere care să persiste în timp.  

Römstedt afirmă că există o prejudecătă care chiar a fost demitizată în timp. ”În cei mulți ani de când mă ocup de acest studiu, un lucru a devenit clar pentru mine. Conceptul adesea citat al anxietății germane (German Angst, n.r) este în mod fundamental greșit. Germanii nu sunt fricoși”, explică Römstedt.

Dimpotrivă, aceștia reacționează la amenințări foarte reale. De pildă, în 2001, după atacul asupra World Trade Center din New York din 11 septembrie, când teama de terorism a crescut vertiginos. 

Atunci când există disponibilizări în masă, crește teama de șomaj. ”Când amenințările se diminuează, temerile scad și ele. Nu există o teamă care să fie mereu în topul clasamentului”, spune Römstedt.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇