Fostul ministru de Finanţe şi primar al Slatinei Darius Vâlcov scapă de o parte din pedeapsa cu închisoarea, după o decizie luată marţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Instanţa a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva lui Darius Vâlcov pentru trafic de influenţă, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, în baza Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale.
Magistraţii au menţinut însă pedeapsa de 5 ani de închisoare aplicată lui Vâlcov pentru spălare de bani.
Tot azi avem: Cumnatul lui Mircea Geoană și fostul ministru Sebastian Vlădescu, eliberați tot prin prescripție
Potrivit comunicatului oficial, măsura vizează doar latura penală a cauzei, în timp ce obligațiile civile și măsurile asiguratorii rămân în vigoare. Astfel, ÎCCJ a menținut obligația ca Darius Vâlcov să plătească suma de 6.200.000 de lei, reprezentând prejudiciul reținut în sarcina sa, precum și măsurile asiguratorii dispuse anterior în vederea recuperării prejudiciului.
În comunicatul său, Înalta Curte subliniază că „într-un stat de drept, justiția funcționează după reguli, nu după circumstanțe”. Instanța amintește că legea și Constituția trebuie aplicate indiferent de calitatea persoanelor vizate sau de percepția publică, aceasta reprezentând „o dovadă de independență a justiției”.
Potrivit ÎCCJ, soluțiile de punere în libertate pronunțate în baza deciziei Curții Constituționale „exprimă respectarea ordinii de drept” și reafirmă principiul că garanțiile judiciare sunt aceleași pentru toți cetățenii, fie că sunt persoane obișnuite, fie cu notorietate.
„Instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, chiar și atunci când efectele pot fi percepute ca nepopulare”, mai arată ÎCCJ în comunicat.
Instanţa supremă s-a pronunţat într-o cale extraordinară de atac, recurs în casaţie, scrie presa locală.
În mai 2023, Vâlcov fusese condamnat tot de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şase ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.
Este vorba de Dosarul Tablourilor, numit astfel după ce procurorii au găsit peste 100 de opere de artă achiziţionate de Vâlcov prin interpuşi, unele dintre ele fiind ascunse în pereţii falşi ai unor imobile aparţinând fostului ministru.
Vâlcov a fugit din ţară şi a fost adus înapoi, cu extrădare din Italia, în august 2023.
Acuzaţiile DNA pentru Vâlcov
DNA îl acuză pe Vâlcov de fapte petrecute când era primar la Slatina.
Administratorul unei firme l-a contactat pe Darius Vâlcov şi i-a propus un comision de 20% din sumele încasate, dacă îl sprijină pentru a câştiga nişte licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, dar şi din oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti.
Conform DNA, cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie, membrii comisiei au eliminat din caietul de sarcini, în mod abuziv, o parte din condiţiile de eligibilitate pentru a favoriza firma omului de afaceri, la comanda lui Vâlcov.
În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile.
"Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit de comun acord ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii", potrivit procurorilor anticorupţie.
Procurorii au ajuns la concluzia că, începând cu jumătatea anului 2012, din cauza unor probleme financiare existente în cadrul firmei sale, administratorul nu a mai putut face plăţile către Vâlcov.
În acest context, Darius Vâlcov l-a pus în legătură pe omul de afaceri cu Minel-Florin Prina, care la vremea respectivă era viceprimar. Prina ştia de înţelegerea dintre cei doi şi a hotărât, pentru a disimula provenienţa ilegală a banilor, ca diferenţele de bani neonorate să fie plătite către o firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu.
Contractele încheiate, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive.
Anchetatorii au mai stabilit că, în urma înţelegerii cu omul de afaceri, Vâlcov a primit, în perioada 2010-2013, aproximativ două milioane de euro, o parte din această sumă fiind primită în mod direct, în numerar, iar suma de 2.480.000 lei a primit-o prin intermediul unor firme.