Darius Vâlcov, fost primar la Slatina şi fost ministru al Finanţelor, a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.
La instanţa de fond, Vâlcov primise o condamnare de 8 ani de închisoare (în februarie 2018), pedeapsă scăzută acum la şase ani la apel, după ce judecătorii de la instanţa supremă au constatat că pentru infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia faptele s-au prescris.
Este vorba de Dosarul Tablourilor, numit astfel după ce procurorii au găsit peste 100 de opere de artă achiziţionate de Vâlcov prin interpuşi, unele dintre ele fiind ascunse în pereţii falşi ai unor imobile aparţinând fostului ministru, transmite Agerpres.
Decizia de marţi a fost dată de un complet de cinci judecători de la ÎCCJ.
„Contopește pedepsele stabilite prin prezenta decizie şi aplică inculpatului Vâlcov Darius Bogdan pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care adaugă un spor de 1 an închisoare, reprezentând o treime din totalul celeilalte pedepse de 3 ani închisoare, acesta urmând să execute, în final, pedeapsa de 6 ani închisoare.
Menține măsurile asigurătorii luate faţă de inculpatul Vâlcov Darius – Bogdan (...) până la concurența sumei de 6.200.000 lei”, arată minuta instanţei.
Încă un fugar?
La câteva ore de la emiterea sentinței, Poliția Capitalei a precizat că a primit mandatul de executare a pedepsei emis pe numele lui Vâlcov și îl caută la adresele cunoscute.
Potrivit surselor Antena 3, însă, acesta s-ar afla în Italia. Mai exact, se pare că s-a mutat la Milano în urmă cu câteva luni.
Mai mulți politicieni s-au mutat în Italia înainte de sentințe. Cel mai recent este al lui Ionel Arsene, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, dat în urmărire după ce a fost condamnat la şase ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. La finalul lunii martie, el s-a predat în Italia.
Arsene ar avea reședință în Brescia și ar deține chiar și cetățenie italiană și, în primă instanță, magistrații italieni au respins cererea de extrădare formulată de România.
Acuzaţiile DNA pentru Vâlcov
DNA îl acuză pe Vâlcov de fapte petrecute când era primar la Slatina.
În mai 2015, Darius Vâlcov a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuzau de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia.
Administratorul unei firme l-a contactat pe Darius Vâlcov şi i-a propus un comision de 20% din sumele încasate, dacă îl sprijină pentru a câştiga nişte licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, dar şi din oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti.
Conform DNA, cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie, membrii comisiei au eliminat din caietul de sarcini, în mod abuziv, o parte din condiţiile de eligibilitate pentru a favoriza firma omului de afaceri, la comanda lui Vâlcov.
În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile.
"Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii", potrivit procurorilor anticorupţie, citaţi de Mediafax.
Procurorii au ajuns la concluzia că, începând cu jumătatea anului 2012, din cauza unor probleme financiare existente în cadrul firmei sale, administratorul nu a mai putut face plăţile către Vâlcov.
În acest context, Darius Vâlcov l-a pus în legătură pe omul de afaceri cu Minel-Florin Prina, care la vremea respectivă era viceprimar. Prina ştia de înţelegerea dintre cei doi şi a hotărât, pentru a disimula provenienţa ilegală a banilor, ca diferenţele de bani neonorate să fie plătite către o firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu.
Contractele încheiate, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive.
Anchetatorii au mai stabilit că, în urma înţelegerii cu omul de afaceri, Vâlcov a primit, în perioada 2010-2013, aproximativ două milioane de euro, o parte din această sumă fiind primită în mod direct, în numerar, iar suma de 2.480.000 lei a primit-o prin intermediul unor firme.