Președintele Donald Trump a anunțat în această săptămână că intenționează să facă publice documente guvernamentale despre extratereștri și OZN-uri, relansând una dintre cele mai persistente fascinații ale societății americane: conspirațiile legate de secretele statului.
Anunțul, scrie Axios, vine în contextul unei serii de declasificări selective promovate de Trump în ultimii ani, inclusiv documente despre asasinarea lui John F. Kennedy, Robert F. Kennedy și Martin Luther King Jr., evenimente care au alimentat timp de decenii teorii conspiraționiste.
De ce contează
Pentru o parte importantă a americanilor, suspiciunea față de guvern și credința în existența extratereștrilor sunt strâns legate, spun cercetătorii citați de Axios. Conspirațiile nu sunt doar curiozități marginale, ci semnale ale unor convingeri politice și sociale adânc înrădăcinate.
„Aceste declasificări îi obișnuiesc pe oameni să ceară dovezi despre absolut orice”, în contextul în care „guvernul are o lungă istorie de informații publicate selectiv, ascunse sau chiar distruse”, explică Keith Livers, profesor asociat la Universitatea din Texas, Austin.
Potrivit lui Livers, teoriile conspirației au de obicei o poveste mai profundă, care merge dincolo de senzațional. În cazul extratereștrilor, punctul de plecare este adesea incidentul de la Roswell din 1947, când armata americană a anunțat inițial recuperarea unui „disc zburător”, pentru a reveni ulterior asupra declarației.
Subiectul a fost reaprins recent și de declarații publice făcute de foști președinți. Barack Obama a spus la un moment dat că „extratereștrii sunt reali”, pentru ca ulterior să nuanțeze afirmația, adăugând că nu a văzut dovezi în timpul mandatului său.
Datele arată că interesul public este ridicat:
- 56% dintre adulții americani cred că extratereștrii există
- 47% cred că aceștia au „cu siguranță” sau „probabil” au vizitat Pământul, potrivit unui sondaj YouGov din noiembrie
O fascinație mai ales americană
Americanii sunt mai atrași de ideea extratereștrilor decât cetățenii altor țări, spune Joseph E. Uscinski, profesor la Universitatea din Miami.
„Este un subiect extrem de atractiv. Filmele cu extratereștri au succes de zeci de ani. Oamenii îl găsesc fascinant”, explică el.
Într-un peisaj politic instabil și într-o lume greu de înțeles, golurile de informație alimentează teoriile conspirației, notează Axios. Mai mult, cercetări publicate în 2024 de Universitatea din Illinois Chicago arată că oamenii sunt mai puțin dispuși să vadă conspirațiile, atunci când ele confirmă propriile lor convingeri.
Potrivit lui Uscinski, conspiraționismul nu este exclusiv partizan.
„Oamenii pot gândi conspiraționist indiferent de orientarea politică. Diferența este doar care conspirații sunt acceptate și care sunt respinse”, explică el.
Președinții SUA și extratereștri
Interesul pentru viață extraterestră nu este nou în politica americană:
- Jimmy Carter a relatat că a văzut un OZN în 1969 și a promis, în campania din 1976, transparență totală. Odată ajuns președinte, a invocat însă riscuri pentru securitatea națională.
- Ronald Reagan a folosit ideea unei amenințări extraterestre ca metaforă pentru unitatea globală, inclusiv într-un discurs la ONU în 1987.
- Bill Clinton a spus că a cerut verificări legate de celebra Zonă 51 și Roswell și că nu ar fi surprins dacă omenirea ar fi vizitată cândva de extratereștrii.
- Obama a recunoscut existența unor obiecte zburătoare neidentificate, fără a le atribui extratereștrilor.
- Trump, în primul său mandat, a declarat că a fost informat despre OZN-uri, dar a rămas sceptic. Acum, promisiunea de a „deschide dosarele” reaprinde interesul public.
Una peste alta, promisiunea lui Trump de a face publice „dosarele extratereștrilor” nu spune neapărat ceva despre viața din afara Pământului, ci mai degrabă despre neîncrederea profundă a americanilor în autorități și nevoia de explicații într-o lume tot mai confuză.
„Teoriile conspirației sunt credințe ca oricare altele. Oamenii încearcă, pur și simplu, să dea sens unei realități amețitoare”, concluzionează Uscinski.