Finlanda vrea să se rupă de Suedia pentru NATO, apoi se sucește. Erdogan bagă time-out

Finlanda vrea să se rupă de Suedia pentru NATO, apoi se sucește. Erdogan bagă time-out

Ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavisto, crede că este nevoie de o „pauză” în discuţiile dintre Finlanda şi Suedia, pe de o parte, şi Turcia, pe de altă parte, cu privire la aderarea celor două ţări la NATO.

BBC consideră că prin aceste declaraţii şeful diplomaţiei de la Helsinki pare să dea înapoi de la comentarii făcute într-un interviu acordat cu câteva ore mai înainte în care sugera că Finlanda ar trebui să ia în considerare o decuplare de Suedia în eforturile de aderare la NATO.

O serie de proteste controversate în Suedia, inclusiv arderea unui exemplar al Coranului, l-au înfuriat pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan în ultimele zile, care a ameninţat că va bloca ratificarea aderării la NATO a noilor candidaţi.

Discuţiile dintre cele trei ţări s-au blocat din cauza mai multor probleme şi se pare că vor fi suspendate până după alegerile din Turcia de la mijlocul lunii mai, scrie BBC.

Presa turcă preluată de AFP afirmă şi ea, din surse diplomatice, că Turcia a amânat sine die o reuniune programată în februarie cu Finlanda şi Suedia, privind extinderea NATO.

Finlanda nu se mai grăbeşte

Ministrul finlandez Pekka Haavisto recunoaşte că demonstraţiile de la Stockholm au pus în mod clar "frână progresului" în negocieri, dar a insistat că cele două ţări nordice vor adera împreună la blocul militar şi că nu vede necesitatea de a grăbi negocierile.

Comentariile diplomatului, notează BBC, par să fie un pas înapoi de la ceea ce declarase într-un interviu acordat cu câteva ore mai devreme postului de televiziune finlandez Yle, în care a sugerat că ţara sa ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a adera la alianţa militară fără Suedia, după ce Erdogan a declarat că Ankara nu va mai susţine candidatura acestei ţări.

Vorbind ulterior cu Reuters, Pekka Haavisto a declarat că este nevoie de un "time-out" (pauză de refacere în competiţiile sportive - n.red.), pentru ca apoi cele trei ţări să poată vedea de unde pot fi reluate discuţiile.

"Este nevoie de un time-out înainte de a ne întoarce la discuţiile în trei şi de a vedea unde ne aflăm, după ce se va aşterne praful peste situaţia actuală, aşa că nu ar trebui să tragem încă nicio concluzie", a declarat Haavisto.

Finlanda şi Suedia au cerut să adere la NATO, după ce Rusia a invadat Ucraina, temându-se pentru siguranţa lor şi punând capăt unei poziţii de nealiniere care dura de zeci de ani. Cele două ţări s-au angajat să adere simultan, dar protestele din Suedia împiedică progresul.

"Cred că va exista o pauză de câteva săptămâni", a spus ministrul finlandez de Externe, care a spus că a discutat luni cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu.

Nu doar protestele din Suedia au îngreunat ratificarea aderării acestei ţări la NATO. Turcia cere, de asemenea, Suediei să se distanţeze de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat grup terorist de către Turcia, SUA şi UE. De asemenea, Turcia doreşte şi alte concesii politice, inclusiv extrădarea celor care îl critică pe Erdogan (acuzaţi de liderul turc că ar fi pus la cale o lovitură de stat eşuată în 2016 - n.red.).

Luni, Erdoğan a anunţat că alegerile din Turcia, la care va candida pentru un nou mandat, au fost devansate cu o lună, până la 14 mai.

Haavisto consideră că "presiunea" scrutinului iminent a făcut ca discuţiile să devină "aprinse" în interiorul Turciei, sugerând că, de aceea, guvernul turc a adoptat o poziţie mai dură faţă de sprijinul acordat de Suedia grupării kurde YPG şi faţă de protestele unde, la un moment dat, a fost atârnată o efigie a preşedintelui turc spânzurată cu capul în jos.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇