Rusia nu va deveni mai puțin periculoasă odată cu încheierea unui acord de pace în Ucraina, ci își va muta forțele militare spre granițele NATO, avertizează premierul Finlandei, Petteri Orpo. În acest context, liderul de la Helsinki cere Uniunii Europene mai mult sprijin financiar pentru statele aflate pe flancul estic al alianței.
„Știm că, atunci când va fi pace în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare. Este evident că își vor muta forțele militare în apropierea graniței noastre și a graniței baltice”, a declarat Orpo, într-un interviu pentru Financial Times.
În opinia sa, situația impune un sprijin financiar mai consistent din partea Bruxelles-ului pentru țările aflate în prima linie.
Flancul estic cere solidaritate europeană
Premierul finlandez a subliniat că statele de pe flancul estic al NATO își cresc rapid bugetele de apărare, în pofida dificultăților economice cu care se confruntă. Aceste țări sunt, raportat la dimensiunea economiilor lor, printre cei mai importanți susținători financiari ai Ucrainei.
Marți, Orpo găzduiește primul summit al statelor de pe flancul estic, la care participă opt țări cu granițe terestre sau maritime cu Rusia și Belarus - Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Bulgaria. Pe agenda reuniunii se află coordonarea capabilităților militare comune - de la apărare aeriană și drone până la forțe terestre - dar și facilitarea transportului de trupe și armament pe continent.
- Nicușor Dan merge în Finlanda: Iau cu mine îngrijorările societății legate de funcționarea Justiției
Avertisment NATO: Rusia, pregătită de confruntare în câțiva ani
Mai multe state NATO avertizează că Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare majoră cu alianța în termen de trei până la cinci ani de la încetarea luptelor din Ucraina.
În acest context, Estonia, Lituania și Polonia se pregătesc să aloce anul viitor peste 5% din PIB pentru apărare, depășind cu mult ținta cerută de președintele SUA, Donald Trump. Și alte state de pe flancul estic și-au anunțat majorări semnificative ale cheltuielilor militare.
Europa trebuie să se pregătească fără sprijinul deplin al SUA
Petteri Orpo atrage atenția că Europa trebuie să fie capabilă să se apere singură, în condițiile în care Statele Unite își vor reduce treptat implicarea militară pe continent.
„Știm că SUA vor diminua sprijinul și participarea la apărarea Europei, pentru că au multe alte preocupări de securitate”, a spus premierul finlandez.
Finlanda este una dintre puținele țări europene care nu și-au relaxat vigilența față de Rusia, menținând un nivel ridicat de pregătire: adăposturi anti-bombă, stocuri de materiale critice și programe de instruire pentru populație.
Presiune economică și cereri pentru mai mulți bani europeni
În același timp, Finlanda traversează o perioadă economică dificilă, marcată de o stagnare de peste un deceniu și de creștere a datoriei publice, ceea ce a obligat Guvernul să taie cheltuielile.
„Economia noastră este într-o situație foarte proastă în acest moment. Din cauza amenințării Rusiei. Atmosfera din Finlanda este foarte dificilă”, a spus Orpo.
El a precizat că statele de pe flancul estic nu vizează doar cele 1,5 miliarde de euro din fonduri europene neutilizate pentru proiecte militare, ci o parte semnificativă din cele aproximativ 130 de miliarde de euro pe care UE intenționează să le aloce apărării în următorul buget multianual.
Temerea statelor din prima linie: „pacea” ar putea aduce relaxare
Premierul finlandez avertizează că un eventual acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea determina unele state europene, mai îndepărtate de frontieră, să creadă că pericolul a trecut și să reducă eforturile de apărare.
În acest context, Orpo spune că Europa se află în fața „unei săptămâni uriașe”, în care trebuie să demonstreze că nu se limitează la declarații, ci este capabilă să acționeze concret pentru sprijinirea Ucrainei.
Summit decisiv la Bruxelles pentru viitorul Ucrainei
Joi, liderii UE se reunesc la un summit cu miză majoră, care ar putea decide dacă Ucraina va primi sprijinul financiar necesar pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
Printre subiectele sensibile se numără folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Kievului, în pofida rezervei exprimate de Belgia, dar și un posibil acord comercial cu statele din America Latină.
Orpo spune că liderii europeni, în frunte cu cancelarul german Friedrich Merz, au lucrat intens pentru a găsi o soluție. „Acum este momentul să luăm o decizie”, a declarat el.
Întrebat ce s-ar întâmpla dacă summit-ul s-ar încheia fără sprijin financiar pentru Ucraina, premierul finlandez a răspuns sec: „Nu vreau să mă gândesc la asta. Pentru că nu avem alte opțiuni”.
G.P.