Liderii europeni analizează posibilitatea creării unei zone tampon de 40 de kilometri între liniile de front ruse și ucrainene, ca parte a unui potențial acord de pace. Ideea, privită ca o ultimă soluție, a fost deja salutată de Moscova, dar ar pune la încercare resursele limitate de trupe de menținere a păcii pe care le are continentul.
Potrivit a cinci diplomați europeni, propunerea se află printre mai multe scenarii luate în calcul de oficiali civili și militari pentru o eventuală încetare a focului sau pentru perioada postbelică. Rămâne neclar dacă Kievul ar accepta planul, având în vedere că ar putea presupune concesii teritoriale. Statele Unite nu par implicate în aceste discuții, arată Politico.
Un semn al disperării aliaților
„Se agață de un pai”, a comentat Jim Townsend, fost oficial al Pentagonului responsabil de politica europeană și NATO sub administrația Obama. „Rușii nu se tem de europeni. Dacă ei cred că un cuplu de observatori britanici și francezi îi va descuraja pe ruși să intre în Ucraina, se înșală.”
Ideea unei împărțiri teritoriale evocă amintiri istorice sensibile. Diplomații europeni evită comparațiile cu divizarea Coreei, preferând analogia cu Germania în perioada Războiului Rece.
Îngrijorări privind trupe și resurse
Rusia însăși a anunțat că lucrează la formarea unor „zone tampon” la granița cu Ucraina, pentru a se proteja de artileria și dronele ucrainene. Însă nu au apărut detalii clare.
Numărul de militari necesari pentru patrularea graniței variază între 4.000 și 60.000, dar niciun stat nu și-a asumat oficial trimiterea de trupe. Președintele american Donald Trump s-a distanțat de ideea unei prezențe militare americane.
NATO, care încearcă deja să pregătească o forță de răspuns de 300.000 de oameni pentru apărarea flancului estic, ar trebui să combine rolul de patrulare cu cel de instruire a trupelor ucrainene.
Discuții tensionate între aliați
Deciziile privind regulile de angajament, riscul unei escaladări ruse și eventualul rol al unor țări terțe nu au fost încă clarificate. „Toată lumea încearcă să se miște cât mai repede posibil pe tema garanțiilor de securitate, astfel încât Trump să nu-și schimbe opinia”, a spus un oficial european.
Propunerea nu a fost discutată la recenta videoconferință NATO cu șefii apărării, dar Franța și Marea Britanie fac presiuni pentru a asigura sprijinul altor aliați. Totuși, țări de pe flancul estic, precum Polonia, avertizează că trimiterea de trupe în Ucraina le-ar putea lăsa vulnerabile la atacuri.
Rezerve majore în NATO
Unii oficiali se tem că trasarea unei zone tampon ar expune și mai mult orașele ucrainene riscului de atac sau reinvazie. „Nu este foarte înțelept să faci asta împotriva unui adversar care nu negociază cu bună-credință”, a avertizat un alt oficial european.
Polonia și Germania au anunțat că nu sunt interesate să trimită trupe în Ucraina, dar Estonia a promis deja o contribuție simbolică. Se așteaptă ca Ucraina însăși să asigure grosul efectivelor. În schimb, aliații discută cu SUA pentru acces la informații prin satelit și sprijin aerian, însă Pentagonul a transmis că rolul american va fi minim.
„Toată lumea așteaptă ca liderii Pentagonului să spună până unde sunt dispuși să se implice, lăsând europenii să-și joace cărțile. E un fel de dans”, a spus un alt oficial european.
G.P.