Autoritățile elvețiene au anunțat că vor deschide, în cele din urmă, dosarele clasificate despre Josef Mengele, medicul nazist cunoscut drept „Îngerul morții” de la Auschwitz.
Decizia vine după ani de presiuni din partea istoricilor și după procese intentate de cercetători care au încercat să afle dacă unul dintre cei mai căutați criminali de război naziști s-a ascuns, la un moment dat, și în Elveția, scrie BBC.
Mengele a rămas unul dintre cele mai sinistre personaje ale Holocaustului. Ca medic în cadrul Waffen SS, el decidea cine urma să fie trimis în camerele de gazare la Auschwitz și a coordonat experimente medicale brutale pe prizonieri, în special pe copii și gemeni. Aproximativ 1,1 milioane de oameni au murit în lagăr, dintre care aproape un milion erau evrei.
Fuga din Europa și legătura cu Elveția
După război, Mengele a reușit să fugă din Europa folosind documente obținute pe o identitate falsă la consulatul elvețian din Genova. A ajuns în America de Sud, unde a trăit ani la rând fără să fie prins.
Oficial, acesta ar fi revenit o singură dată în Elveția, într-o vacanță la schi petrecută în 1956 împreună cu fiul său. Însă mai mulți istorici suspectează că ar fi revenit și ulterior, după emiterea mandatului internațional de arestare pe numele său, în 1959.
Istoricul elvețian Regula Bochsler a descoperit că serviciile secrete austriece au avertizat autoritățile elvețiene, în 1961, că Mengele ar putea fi pe teritoriul țării și că folosea o identitate falsă. În aceeași perioadă, soția sa închiriase un apartament în Zurich și solicitase rezidență permanentă.
Locuința, aflată într-o suburbie modestă, era aproape de aeroportul internațional, iar poliția din Zurich a pus-o sub supraveghere. În rapoarte apare inclusiv mențiunea că soția lui Mengele era văzută în compania unui bărbat neidentificat.
Dosare sigilate până în 2071
Când o serie de istorici elvețieni au cerut acces la dosarele poliției federale, autoritățile au refuzat, invocând motive de securitate națională și protejarea familiei extinse a lui Mengele. Documentele au fost clasificate până în anul 2071.
Istoricul Gérard Wettstein a contestat decizia în instanță și a strâns rapid aproape 18.000 de franci elvețieni prin crowdfunding pentru a susține procesul. Abia după acest demers, Serviciul Federal de Informații al Elveției a acceptat să permită accesul la documente, însă fără să anunțe când vor fi făcute publice și în ce formă.
Mai mulți istorici cred că autoritățile elvețiene se tem mai degrabă de ceea ce dosarele ar putea spune despre Elveția decât despre Mengele. În timpul războiului, țara a fost criticată pentru respingerea refugiaților evrei și pentru relațiile financiare dintre băncile elvețiene și regimul nazist.
„Poate nu vom afla niciodată adevărul”
Unii istorici suspectează că documentele conțin informații despre cooperarea dintre autoritățile elvețiene și Mossad, serviciul secret israelian care îi vâna pe criminalii de război naziști după război. Alții cred că dosarele vor fi puternic cenzurate înainte de publicare.
Josef Mengele nu a fost prins niciodată. A murit în Brazilia, în 1979, sub un nume fals, iar identitatea sa a fost confirmată definitiv abia în 1992, prin teste ADN.
G.P.
România s-a calificat în finala Eurovision 2026 cu piesa „Choke Me” a Alexandrei Căpitănescu (Video)
Sorana Cîrstea, anunț despre retragerea din tenis: „Aceasta ar fi prioritatea”
Revine linia turistică „Bucharest City Tour”. Călătoria cu autobuzele etajate STB e mai ieftină ca anul trecut
Ziua 1541 Kievul, lovit cu peste 700 de rachete și drone (Video) SUA votează un nou sprijin pentru Ucraina. Mutare surpriză a Ungariei
