Să fii vecin cu Rusia pare tot mai riscant și presupune să fii pregătit pentru orice scenariu militar. Două țări membre NATO și aflate în prima linie a flancului estic accelerează proiecte de apărare pentru a contracara eventuale amenințări din partea Moscovei.
Lituania deschide prima școală de drone la graniță
Ministerul Apărării de la Vilnius a inaugurat prima școală destinată pregătirii copiilor și adulților în pilotarea, asamblarea și programarea dronelor.
Nouă centre de acest tip vor funcționa de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus. „Este vorba de dezvoltarea capacităţilor de apărare militară, un obiectiv pe care Lituania îl ia foarte în serios”, a spus viceministrul Apărării, Tomas Godliauskas.
La școala din Taurage, situată la doar 20 de kilometri de enclava rusă Kaliningrad, elevii de la 10 ani în sus învață să manevreze drone FPV, quadricoptere și simulatoare de zbor.
Un băiat de pe terenul de antrenament învaţă să piloteze o mini-dronă, sub supravegherea profesorilor, şi uneori să o prăbuşească la sol. „Copiii sunt entuziaști”, a declarat profesorul Mindaugas Tamosaitis pentru Reuters.
Decizia Lituaniei vine după ce două drone rusești au căzut pe teritoriul său în această vară.
NATO a anunțat recent consolidarea apărării flancului estic, în contextul în care Polonia a doborât drone intrate în spațiul său aerian. Vilnius a anunțat deja alocarea a 1,1 miliarde de euro pentru fortificarea graniței, inclusiv prin instalarea de mine antitanc.
Estonia sapă un șanț antitanc de 40 de kilometri
Vecina nordică, Estonia, a început lucrările la un proiect masiv de fortificare a frontierei sud-estice cu Rusia. Până în 2027, armata va construi aproape 40 km de șanțuri antitanc și aproximativ 600 de buncăre.
„Avem deja un obstacol natural important în nord-estul Estoniei, râul Narva, şi în est, lacul Peipus. În sud-est, pentru a opri inamicul. Planul prevede construirea a 40 de kilometri de șanțuri acolo unde este necesar”, a precizat Ainar Afanasjev, lt-col în cadrul Statului Major General al Forţelor de Apărare Estoniene.
Aceste instalaţii ar trebui să fie gata „până la sfârşitul anului 2027”, potrivit lui.
Zona de apărare va acoperi 100 de kilometri lungime și 40 de kilometri adâncime, cu baze fortificate și linii de obstacole: dinți de dragon, sârmă ghimpată și buncăre subterane. Scopul este încetinirea unui eventual avans rusesc și câștigarea de timp pentru mobilizarea aliaților.
„Ar trebui să dispunem, de asemenea, de 600 de buncăre, deja săpate în sol sau cel puţin instalate în apropierea locaţiilor lor iniţiale”, a continuat el.
Deși oficialii de la Tallinn spun că nu există o amenințare militară imediată, aceștia subliniază necesitatea pregătirii. „Trebuie să fim gata pentru orice scenariu”, au transmis reprezentanții armatei estoniene.