Uniunea Europeană trebuie să amelioreze modul în care cooperează cu ţările din afara blocului comunitar pentru a-şi îndeplini obiectivul de a deporta mai mulţi migranţi cărora li s-au respins cererile de azil, potrivit unui raport publicat luni de Curtea Europeană de Conturi.
„Cooperarea UE cu statele non-UE nu a fost eficientă în asigurarea faptului că migranţii aflaţi ilegal pe teritoriul UE se întorc în propriile ţări”, le-a declarat Leo Brincat, membru al Curţii Europene de Conturi, jurnaliştilor, prin videoconferinţă, relatează DPA şi AFP.
Numai o treime din cei circa 500.000 de oameni cărora li se refuză dreptul de şedere într-o ţară UE în fiecare an sunt de fapt obligaţi să părăsească blocul comunitar, relevă raportul Curţii Europene de Conturi. Această rată de repatriere scade sub 20% când este vorba despre state situate în afara continentului european.
Motivele pentru această rată scăzută de repatriere - care a făcut obiectul unui plan de acţiune al Comisiei Europene în 2015 - sunt variate. Dificultăţile în a determina state non-UE să-şi primească cetăţenii înapoi reprezintă o parte a problemei, a spus Brincat.
UE ar putea face mai mult
Analizând strategia UE în privinţa a zece ţări cu număr mare de cetăţeni nereturnaţi între 2014 şi 2018, Curtea Europeană de Conturi vede numai progrese limitate în semnarea de acorduri de readmisie, dar mai mult succes în încheierea unor înţelegeri informale.
În plus, UE ar putea face mai mult în a determina alte ţări să-şi îndeplinească obligaţiile de readmisie, menţionează raportul.
"Voinţa politică arătată de ţările din lumea a treia a fost şi rămâne esenţială", a spus Brincat, încurajând blocul comunitar să folosească o abordare de tipul "morcovul şi băţul" pentru a determina statele non-UE să-şi primească cetăţenii înapoi.
Stimulente precum liberalizarea vizelor sau ajutorul de dezvoltare ar putea funcţiona dar nu au dus mereu la efectul dorit, a spus el. De asemenea, sancţiunile pentru eşecul de a coopera în materie de deportări ar putea fi eficiente, dar ar putea avea şi un efect contraproductiv, a observat Brincat.
"Concluzia este că nu poţi forţa cooperarea ameninţând o ţară", a spus el.
