Cancelarul german Angela Merkel a afirmat marţi că migranţii care se stabilesc în Germania sunt germani chiar dacă au nume străine, făcând o referire subtilă la obiceiul germanilor albi de a-i întreba pe turcii născuţi în Germania de unde provin.
„Integrarea nu poate fi un efort de şapte generaţii care nu se termină niciodată doar pentru că o persoană nu se numeşte Klaus sau Erika”, a spus Merkel zâmbind, în timpul unei ceremonii care a marcat 60 de ani de când Germania a semnat un tratat cu Turcia pentru a aduce sute de mii de bărbaţi turci pentru a acoperi lipsa forţei de muncă în anii 1960.
"Întrebarea este cât timp trebuie să se integreze o persoană care nu are un nume clar german înainte de a fi integrată? Cred că toată lumea ar trebui să aibă şansa, cel puțin când a obţinut cetăţenia germană, să fie văzută ca parte a acestui pământ, iar numele nu trebuie să joace niciun rol", a adăugat ea, citată de Reuters.
Merkel, care conduce Germania de 16 ani, intenţionează să demisioneze după alegerile din 26 septembrie, în care blocul ei conservator riscă să piardă puterea, fiind în urma social democraţilor de centru-stânga (SPD) în sondajele de opinie.
Popularitatea CDU a scăzut după decizia privind migranții
Creştin democraţii (CDU) şi partidul asociat Uniunea Social Creştină Bavareză (CSU) şi-au văzut popularitatea scăzând treptat de la decizia lor din 2015 de a primi aproape un milion de solicitanţi de azil, în principal din Siria şi Irak.
Decizia lui Merkel a fost apreciată la nivel internaţional, dar a atras critici acasă, conservatorii coborând în sondaje, în timp ce extrema dreaptă a câştigat locuri în Parlamentul naţional pentru prima dată după epoca nazistă din 1933-45.
În ultimul timp, retragerea haotică a trupelor NATO din Afganistan a adus imigraţia în fruntea agendei electorale, în timp ce Germania a primit mii de afgani care fug de talibani, apărând teama unei repetări a crizei migranţilor în Europa din 2015.
De altfel, directorul Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex), Fabrice Leggeri, subliniază că Europa, în acest context, trebuie să se protejeze în faţa "riscului terorist".
"Există un bun compromis între, pe de o parte, necesitatea morală şi umanitară de a proteja persoane afgane (...) şi, pe de altă parte, necesitatea de a proteja frontierele externe ale Uniunii Europene contra sosirilor de persoane ce ar (putea) fi migranţi economici şi de asemenea persoane ce ar ameninţa securitatea internă a Europei şi în special care ar avea legături cu mişcări teroriste", a explicat el, citat de Agerpres.
Odată cu viitorul val de refugiaţi afgani, estimat la 500.000 de persoane de Naţiunile Unite, "există riscul terorist, ce va fi cu precădere important", a insistat directorul Frontex, agenţie însărcinată cu lupta împotriva imigraţiei clandestine la porţile Europei.
