Politicienii germani propun reducerea ajutoarelor acordate refugiaților din Ucraina. În România circulă marota ”refugiaților de lux”. Care e în alte părți ale Europei situația persoanelor fugite de război?
Premierul landului Bavaria, Markus Söder, vrea să elimine regula specială existentă pentru refugiații ucraineni din Germania. Șeful CSU cere micșorarea indemnizațiilor sociale primite atât de cei ce sosesc acum din Ucraina în Germania, cât și de refugiații care locuiesc aici de ani de zile.
Solicitarea lui Söder merge mai departe decât ceea ce au convenit cele trei partide de guvernământ din Germania (formațiunile conservatoare CDU și CSU, și cea de centru-stânga SPD) cu doar câteva luni în urmă, în acordul de coaliție. Cei nou-veniți din Ucraina urmau să primească numai sprijinul financiar care, în mod normal, se acordă în Germania oricăror solicitanți de azil. Ucrainenii care locuiesc de mai mult timp în Germania erau, în mod expres, exceptați de aceste restricții.
Ce primesc refugiații ucraineni în Germania și în alte părți?
Până acum, persoanele care au fugit de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina și au ajuns în Germania primesc așa-numitul ”Bürgergeld”, adică aceeași sumă pe care o primesc șomerii germani. Pentru un adult singur, aceasta înseamnă 563 de euro pe lună. În plus, statul acoperă costurile pentru chirie și asigurarea de sănătate.
Astfel, Germania se numără printre țările care susțin financiar cel mai mult refugiații ucraineni, cărora li se oferă, de asemenea, drept de muncă imediat după sosire.
Söder vrea acum ca valoarea prestațiilor sociale acordate ucrainenilor să fie mai mică decât în cazul altor solicitanți de azil din Germania. Acest din urmă prag oscilează, în cazul unui adult singur, între 353 și 441 euro pe lună, în funcție de modul în care sunt cazați. Familiile primesc lunar, în plus, pentru fiecare copil, în funcție de vârstă, între 299 și 391 euro.
Care este situația în Uniunea Europeană
Refugiații din Ucraina sunt considerați în Uniunea Europeană ”persoane care au nevoie de protecție temporară”. La scurt timp după izbucnirea războiului, UE a activat o directivă care prevede această protecție pentru un anumit grup de oameni, în situații de criză speciale.
Conform directivei, persoanelor vizate – în acest caz, celor ce vin din Ucraina – trebuie să li se ofere acces la o locuință, la piața muncii și la servicii medicale în țările în care se refugiază.
Reglementarea nu stabilește însă cât de mari trebuie să fie plățile pentru refugiații ucraineni, ceea ce duce la diferențe uneori considerabile.
Polonia
Varșovia nu oferă plăți financiare permanente, iar plata unică de aproximativ 70 de euro pentru fiecare adult din Ucraina a fost între timp eliminată de guvern. Totuși, refugiații ucraineni pot obține un număr de identificare personal care le dă dreptul să lucreze sau să studieze și le asigură îngrijire medicală gratuită.
Familiile ucrainene primesc aproximativ 190 de euro pe lună pentru primul copil; de la al doilea copil suma se reduce. În cazul copiilor cu dizabilități plățile sunt mai mari, iar persoanele cu boli cronice pot solicita ajutor social.
Ungaria
În vara lui 2024, guvernul condus de Viktor Orbán, cunoscut pentru politica antiimigrație, a înăsprit regulile privind cine este considerat temporar protejat. Regiunile din vestul Ucrainei sunt declarate sigure, iar cei care vin de acolo în Ungaria nu mai au dreptul la cazare gratuită în centrele de stat pentru refugiați.
Potrivit Human Rights Watch, mii de persoane au ajuns astfel fără adăpost. Adulții care rămân eligibili primesc aproximativ 55 euro pe lună și suplimentar circa 34 € pentru fiecare copil.
Belgia
Adulții singuri refugiați din Ucraina primesc în Belgia circa 1.100 de euro pe lună, cea mai mare alocație din UE. Au asigurare medicală legală și pot solicita o locuință de stat. Se acordă și sprijin financiar pentru mobilier, haine, echipamente medicale (de exemplu, ochelari) sau mâncare.
Suedia
Guvernul de la Stockholm oferă persoanelor care nu au alte venituri o indemnizație care, pentru un adult singur, ajunge la aproximativ 190 de euro pe lună. Pentru copii, sumele se ridică la aproape 140 de euro pe lună. Există plăți speciale pentru încălțăminte de iarnă, cărucioare sau pentru ochelari. În general, refugiații au drept la îngrijire medicală doar în caz de urgență sau pentru tratamente care nu pot fi amânate.
Marea Britanie
Regatul Unit, care nu mai urmează regulile UE, acordă pentru primul copil din familie o plată săptămânală de aproximativ 30 de euro. Pentru fiecare copil suplimentar se plătesc cu zece euro mai puțin. Se oferă subvenții pentru îngrijirea copiilor preșcolari. Pensionarii pot primi echivalentul a până la 230 de euro pe săptămână.
Pentru adulții refugiați care nu sunt încă pensionari există mai multe tipuri de sprijin, uneori complicate, care se calculează în funcție de caz. Programul ”Homes for Ukraine” le oferă refugiaților cazare gratuită la persoane private și o plată unică de circa 230 de euro. Gazdele, care sunt și garanții refugiaților, primesc aproximativ 400 de euro pe lună. Programul ”Universal Credit” oferă ajutoare suplimentare refugiaților ale căror economii sunt sub un anumit prag iar suma depinde de venituri și de situația lor de viață.
România
Refugiații din Ucraina beneficiază în România de statut de protecție temporară și pot accesa servicii publice similare celor disponibile cetățenilor români vulnerabili. În prezent, până la 31 decembrie 2025, pentru persoanele intrate în România înainte de 1 iulie 2024 și cazate prin autorități, statul acordă lunar 500 de lei (echivalent a circa 100 de euro) pentru o persoană singură și 1500 de lei (300 de euro) pentru o familie.
Un sprijin forfetar de integrare, de 750 lei (aproape 150 de euro) pentru o persoană și 2000 lei (cca 400 de euro) pentru o familie, se acordă timp de cel mult trei luni refugiaților care își înscriu copiii la școală și încep să muncească legal în România.
În privința accesului la muncă, refugiații se pot angaja fără complicații birocratice, în baza documentului de protecție temporară. Sunt sprijiniți prin cursuri gratuite de limbă română iar copiii pot fi înscriși în sistemul public de învățământ în condiții similare celor oferite elevilor români. Au acces gratuit la serviciile din sistemul public de sănătate.
Statul român a întârziat, în câteva rânduri, plata ajutoarelor, mai ales către gazdele refugiaților. La fel, a existat un retard în absorbția fondurilor europene puse la dispoziție pentru susținerea refugiaților.
În paralel, campanii de dezinformare propagate în cercurile populiste de dreapta au amplificat percepția greșită că refugiații ucraineni trăiesc ”în lux” sau ”iau de la gura românilor”, în ciuda datelor care arată că majoritatea celor rămași sunt femei și copii cu resurse modeste. Conform unei anchete publicate de site-ul PressHub, doar 0,06% din refugiații ucraineni se încadrează la categoria ”înstăriți”.
Autori: Carla Bleiker | Cristian Ștefănescu