A intrat relația dintre Donald Trump și Vladimir Putin pe o pantă descendentă? Un popular ziar din Rusia crede că da și folosește o metaforă… feroviară pentru a ilustra actuala stare a relațiilor ruso-americane.
„O coliziune frontală pare inevitabilă”, scria recent tabloidul Moskovski Komsomoleț.
„Locomotiva Trump și locomotiva Putin se îndreaptă una spre cealaltă cu viteză. Și niciuna nu dă semne că ar încetini sau ar da înapoi.”
În cazul „locomotivei Putin”, trenul merge cu viteză maximă înainte, odată cu așa-numita „operațiune militară specială” – războiul Rusiei în Ucraina. Liderul de la Kremlin nu pare deloc dispus să pună capăt ostilităților sau să accepte un armistițiu de durată.
Între timp, „locomotiva Trump” accelerează presiunile asupra Moscovei: impune termene-limită, lansează ultimatumuri, amenință cu noi sancțiuni și aplică tarife mari asupra partenerilor comerciali ai Rusiei, precum India și China, scriu jurnaliștii BBC într-o amplă analiză.
La toate acestea se adaugă mutarea a două submarine nucleare americane mai aproape de Rusia, potrivit declarațiilor lui Donald Trump.
Când discuția se mută de la locomotive la submarine nucleare, lucrurile devin serioase.
Dar înseamnă asta oare că SUA se află pe o „traiectorie de coliziune” cu Kremlinul din cauza Ucrainei?
Sau vizita din această săptămână la Moscova a emisarului special al lui Trump, Steve Witkoff, sugerează că, în ciuda retoricii dure, un acord de încetare a războiului este încă posibil?
Un început călduros după revenirea lui Trump la Casa Albă
În primele săptămâni ale celui de-al doilea mandat al lui Trump, părea că Moscova și Washingtonul sunt pe cale să-și relanseze relațiile bilaterale.
Nici urmă de coliziune. Dimpotrivă, pe alocuri părea că Vladimir Putin și Donald Trump sunt în același vagon, mergând în aceeași direcție. În februarie, SUA s-au poziționat de partea Rusiei la ONU, opunându-se unei rezoluții europene care condamna „agresiunea” din Ucraina.
Într-un apel telefonic din aceeași lună, cei doi președinți au discutat despre vizite reciproce în țările lor. Se părea că un summit Trump-Putin ar putea avea loc oricând.
Tot atunci, administrația Trump făcea presiuni asupra Kievului, nu asupra Moscovei, și intra în conflict cu aliați tradiționali ai SUA precum Canada sau Danemarca. Oficialii americani criticau vehement NATO și liderii europeni.
Toate acestea sunau ca o muzică plăcută pentru Kremlin.
„America are acum mai multe în comun cu Rusia decât cu Bruxelles-ul sau Kievul”, declara în martie politologul Konstantin Blohin pentru ziarul Izvestia.
O lună mai târziu, același ziar jubila: „Trumpiștii sunt revoluționari. Sunt distrugătorii sistemului. Nu putem decât să-i susținem. Unitatea Occidentului nu mai există. Din punct de vedere geopolitic, alianța a murit. Trumpismul a distrus consensul transatlantic rapid și sigur.”
Putin oferă un portret, Trump vrea un armistițiu
În paralel, Steve Witkoff - emisarul special al lui Trump - devenea un vizitator frecvent la Moscova. A făcut patru vizite în doar două luni, petrecând ore întregi în discuții cu Putin. După una dintre întâlniri, liderul de la Kremlin i-a oferit un portret al lui Donald Trump pentru a-l duce la Casa Albă.
Potrivit surselor, președintele american a fost „vizibil emoționat” de gest.
Însă Trump își dorea mai mult decât un cadou - voia ca Putin să accepte un armistițiu complet și necondiționat în Ucraina.
Frustrarea în creștere a lui Trump
Încrezător că Rusia deține inițiativa pe front, Putin a fost reticent în a opri lupta, deși declară că Moscova e deschisă unei soluții diplomatice.
Această atitudine l-a făcut pe Trump tot mai frustrat. În ultimele săptămâni, el a condamnat atacurile rusești asupra orașelor ucrainene, numindu-le „dezgustătoare” și „scandaloase”, și l-a acuzat pe Putin că „vorbește numai prostii” despre Ucraina.
Luna trecută, Trump a dat un ultimatum de 50 de zile Rusiei pentru a pune capăt războiului - termen pe care ulterior l-a redus la 10 zile. Acesta expiră la finalul acestei săptămâni. Până acum, Putin nu pare să cedeze.
Dar câtă presiune simte cu adevărat Kremlinul?
„Trump a tot schimbat termenele și pozițiile, iar Putin nu-l mai ia în serios”, spune Nina Hrușciova, profesor de relații internaționale la New School, New York.
„Putin va lupta cât poate - sau până când Ucraina va ceda și va accepta condițiile Rusiei. În mintea sa, el împlinește visul țarilor ruși și al lui Stalin: acela de a arăta Vestului că Rusia nu poate fi tratată cu dispreț”.
Un acord e încă posibil
Chiar dacă totul pare să ducă spre o coliziune frontală între Trump și Putin, nu e totul pierdut.
Trump se consideră un mare negociator și, din câte se pare, încă speră să ajungă la un acord cu liderul de la Kremlin.
Steve Witkoff urmează să revină în Rusia în această săptămână. Nu se știe ce propunere va aduce, dar unii comentatori din Moscova cred că va fi vorba mai degrabă de „morcov” decât de „băț”. Nu a trecut neobservat faptul că, duminică, Trump a declarat că Rusia „pare să se descurce destul de bine cu evitarea sancțiunilor”.
Luni, Ivan Loșkarev, profesor de teorie politică la Universitatea MGIMO din Moscova, a declarat pentru Izvestia că, pentru a facilita dialogul, Witkoff ar putea oferi „avantaje de cooperare ce s-ar deschide după un acord privind Ucraina”.
Va fi asta suficient pentru a convinge Kremlinul să oprească războiul, după trei ani și jumătate? Nimic nu e sigur.
Putin nu a renunțat la cererile sale maximale privind teritoriile, neutralitatea Ucrainei și limitarea dimensiunii armatei ucrainene.
Trump vrea un acord. Putin vrea victorie.