Decizie-surpriză a președintelui american, Joe Biden, pe ultima sută de metri de mandat: Ucraina poate să folosească armele cu rază lungă de acțiune pentru a lovi pe teritoriul Rusiei. O decizie care se poate dovedi crucială pentru evoluția războiului cu Rusia.
Administrația Biden va permite Kievului utilizarea „limitată” a sistemului de rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS pentru a lovi pozițiile inamice în Kursk, relatează New York Times.
Ucraina intenționează să efectueze primele sale atacuri cu rază lungă de acțiune în zilele următoare, au declarat surse și pentru Reuters, fără a da mai multe detalii.
Potrivit surselor, primele lovituri de mare adâncime vor fi probabil efectuate cu ajutorul rachetelor ATACMS, care au o rază de acțiune de până la 190 de mile (306 km).
Casa Albă a refuzat să comenteze.
„Decizia dlui Biden reprezintă o schimbare majoră în politica americană. Alegerea i-a divizat pe consilierii săi, iar schimbarea sa vine cu două luni înainte ca președintele ales Donald J. Trump să preia funcția, după ce a promis să limiteze sprijinul pentru Ucraina”, scrie cotidianul american New York Times.
„Președintele Joe Biden a autorizat Ucraina să utilizeze rachete cu rază lungă de acțiune pentru lovituri limitate în interiorul Rusiei, ca răspuns la desfășurarea de către Coreea de Nord a mii de trupe pentru a sprijini efortul de război al Moscovei, potrivit a doi înalți oficiali americani", precizează și jurnaliștii de la Washington Post.
Anunțul vine la câteva ore după ce Rusia a desfășurat unul dintre cele mai puternice atacuri cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
Decizia este luată de Joe Biden pe ultima sută de metri de mandat, cu două luni înainte ca administrația democrată să plece, iar controlul să fie preluat de Donald Trump, președintele ales.
În timpul campaniei electorale, liderul republican a declarat în mai multe rânduri că are de gând să reducă sau să anuleze întregul ajutor militar oferit Ucrainei.
În acest moment nu e clar dacă decizia lui Joe Biden a fost luată după consultarea cu echipa de tranziție a lui Trump, dar ea înseamnă și ridicarea restricțiilor pentru rachetele fabricate în Franța, Germania și Marea Britanie.
Este așteptată acum mișcarea pe care o va face președintele rus Vladimir Putin.
Anterior, când era vehiculată această posibilitate, Vladimir Putin a avertizat că ucrainenii nu vor putea folosi aceste rachete fără ca ele să fie programate de experți NATO, iar autorizarea lor ar pune alianța în poziția de război direct cu Rusia.
Context
- Discuții inutile cu Vladimir Putin
În ultimele zile, atât președintele ales al SUA, Donald Trump, cât și cancelarul german, Olaf Scholz, au purtat discuții separate cu președintele rus, Vladimir Putin, având ca subiect principal războiul din Ucraina.
Donald Trump a avut o convorbire telefonică cu Putin, în care i-a solicitat să nu escaladeze conflictul și i-a reamintit de prezența semnificativă a trupelor americane în Europa. De asemenea, Trump și-a exprimat interesul pentru discuții ulterioare privind rezolvarea războiului din Ucraina.
Olaf Scholz a reluat contactul cu Vladimir Putin după o pauză de doi ani, îndemnându-l să retragă trupele rusești din Ucraina și să inițieze negocieri de pace. Scholz a subliniat că sprijinul Germaniei și al Europei pentru Ucraina va continua neclintit. Cu toate acestea, discuția nu a indicat o schimbare în poziția lui Putin privind conflictul.
În urma acestor discuții, nu s-au înregistrat progrese semnificative în direcția unei soluții pașnice.
Putin a reiterat cerințele Rusiei, inclusiv recunoașterea anexării anumitor teritorii ucrainene și renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO. Atât Trump, cât și Scholz, au reafirmat angajamentul lor față de sprijinirea Ucrainei și au subliniat importanța evitării escaladării conflictului, însă fără a obține concesii notabile din partea Rusiei.
- De ce atât de târziu?
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a solicitat în repetate rânduri Statelor Unite permisiunea de a utiliza rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte pe teritoriul Rusiei. Până acum, aceste cereri au fost refuzate din mai multe motive:
- Evitarea escaladării conflictului: Statele Unite și aliații săi europeni se tem că permiterea Ucrainei de a ataca direct teritoriul rus ar putea duce la o escaladare semnificativă a conflictului, posibil implicând și alte țări NATO. De exemplu, în septembrie 2024, după o vizită a lui Zelenski în SUA, s-a raportat că acesta nu a obținut autorizația de a folosi rachete occidentale cu rază lungă de acțiune pentru a lovi adânc în Rusia, tocmai din cauza temerilor legate de escaladare.
- Riscul unui răspuns nuclear: Rusia a avertizat că un atac aerian convențional de amploare asupra teritoriului său, susținut de Occident, ar putea declanșa un răspuns nuclear. Această posibilitate îngrijorează profund comunitatea internațională și influențează deciziile privind furnizarea de arme cu rază lungă de acțiune Ucrainei.
- Menținerea unității în cadrul NATO: Permisiunea acordată Ucrainei de a folosi rachete pentru a lovi teritoriul rus ar putea crea diviziuni în cadrul NATO, unele state membre fiind reticente în a sprijini acțiuni care ar putea fi percepute ca o implicare directă în conflict. Menținerea coeziunii alianței este esențială pentru a asigura un sprijin continuu și eficient pentru Ucraina.