După ce presiunile agresive ale președintelui american Donald Trump au devenit tot mai apăsătoare, Canada s-a văzut nevoită să-și reevalueze relația cu vecinul din sud, întărindu-și legăturile cu Uniunea Europeană.
Atunci când radiodifuzorul public al Canadei a obținut statutul de membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană de Radio-Televiziune (EBU, deschizând astfel calea pentru debutul țării la Concursul Muzical Eurovision în 2027, evenimentul a părut o bornă culturală neașteptată. Însă această mișcare reprezintă și cel mai recent semn al unei schimbări mai ample în politica externă a capitalei canadiene, pe măsură ce guvernul condus de premierul Mark Carney consolidează legăturile țării cu Europa în domenii precum cultura, apărarea și comerțul, se arată într-o analiză publicată de Newsweek.
Această strategie a prins avânt după preluarea mandatului de către Carney, în martie 2025, pe fondul tensiunilor comerciale cu Statele Unite, al declarațiilor repetate ale președintelui Donald Trump privind anexarea Canadei ca „al 51-lea stat” și al incertitudinii tot mai mari legate de angajamentul pe termen lung al Washingtonului față de aliații săi.
Ca răspuns, Ottawa a urmărit stabilirea unor parteneriate mai strânse cu instituțiile europene, încercând totodată să-și reducă dependența de vecinul său din sud.
„Opera” lui Trump
Această schimbare de orientare a devenit vizibilă pe mai multe planuri. Pe lângă debutul la Eurovision, guvernul canadian s-a alăturat instrumentului de finanțare a apărării al Uniunii Europene, „Security Action for Europe” (SAFE) – cu un buget de 150 de miliarde de euro – și a susținut crearea Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, o inițiativă condusă de Canada și anunțată la summitul NATO din acest an, desfășurat la Ankara, în Turcia.
De asemenea, Ottawa și-a extins relațiile economice cu Europa prin diverse inițiative, precum Acordul privind comerțul digital UE-Canada, urmărind în același timp obiectivul mai larg de a-și diversifica exporturile dincolo de piața americană.
Pentru James Goldgeier, profesor de relații internaționale la American University și expert în probleme NATO și securitate transatlantică, reacția Canadei reflectă atât schimbările din peisajul geopolitic, cât și deteriorarea relației sale cu Washingtonul.
„Donald Trump a încercat să exercite presiuni asupra Canadei prin discuțiile sale intermitente despre transformarea țării în cel de-al 51-lea stat; este firesc, așadar, ca aceasta să-și consolideze legăturile cu ceilalți aliați din NATO, încercând astfel să gestioneze situația în care se află în prezent”, a declarat Goldgeier pentru publicația americană.
Ce urmărește Canada prin Eurovision
Viitorul debut al Canadei la Eurovision este cel mai vizibil simbol al relației sale tot mai strânse cu Europa.
CBC/Radio-Canada a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene de Radio-Televiziune (EBU) pe 25 iunie, după ce aderarea sa a fost aprobată în cadrul Adunării Generale a organizației, desfășurată la Praga. Deși postul public de radiodifuziune menținuse legături cu EBU în calitate de membru asociat timp de peste șapte decenii, doar statutul de membru cu drepturi depline îi oferă acces la o colaborare extinsă cu radiodifuzorii publici europeni și face ca țara să fie eligibilă pentru participarea la Eurovision.
Decizia nu a aparținut exclusiv radiodifuzorului. Guvernul a anunțat, în bugetul pentru anul 2025, că lucrează împreună cu CBC/Radio-Canada pentru a analiza posibilitatea participării la Eurovision, integrând concursul într-un plan mai amplu de susținere și modernizare a radiodifuzorului public al țării.
Callum Rowe, co-prezentator al podcastului „The Euro Trip” (dedicat concursului Eurovision), a afirmat că implicarea guvernului conferă participării Canadei o importanță ce depășește sfera unei simple decizii de divertisment.
„Dacă ar fi fost vorba doar despre o chestiune de radiodifuziune și divertisment, nu am mai fi avut această discuție”, a declarat Rowe pentru Newsweek. „Consider că un guvern are lucruri mai importante de făcut decât să ajute pur și simplu un radiodifuzor să participe la Concursul Muzical Eurovision în scopuri de divertisment. Tocmai de aceea, situația reprezintă mai mult decât simpla înscriere a Canadei în competiție.”
Eurovision îi oferă, de fapt, Canadei o oportunitate relativ puțin costisitoare de a-și promova identitatea în fața unui public predominant european. Rowe a descris concursul drept „un instrument de exercitare a «puterii blânde» (soft power) – și unul deloc costisitor, pe deasupra”. El a adăugat că drapelul, artiștii și cultura Canadei ar ajunge astfel în fața a zeci de milioane de telespectatori.
„Pentru asta, un radiodifuzor își poate vinde țara în fața unui public captiv și dedicat de milioane de oameni, inspirându-i să manifeste interes și chiar să ia în considerare o vizită”, a spus Rowe. „Aceasta este o propunere foarte atractivă, mai ales pentru o țară care încearcă să se alinieze mai bine cu prietenii săi europeni.”
Australia, Israel și mai multe țări parțial sau în totalitate din afara Europei geografice participă de mult timp la Eurovision prin intermediul radiodifuzorilor EBU eligibili. Dar sosirea Canadei vine în contextul în care guvernul său urmărește simultan parteneriate europene mai strânse în domeniul apărării și comerțului, transformând ceea ce ar fi putut fi o știre televizată inedită în fața culturală a unei schimbări mult mai ample, se arată în analiza citată.
Noul parteneriat de securitate al Canadei
În ultimul an, Ottawa s-a poziționat din ce în ce mai mult alături de aliații europeni în domeniul apărării și securității.
La summitul NATO de la Ankara, liderii alianței au aprobat crearea Băncii de Apărare, Securitate și Reziliență, condusă de Canada, o nouă instituție financiară multilaterală menită să contribuie la finanțarea proiectelor de apărare, securitate și reziliență între țările participante.
Inițiativa a fost dezvăluită laolaltă cu un efort mai amplu din partea membrilor NATO de a consolida capacitățile de apărare, pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina continuă, iar guvernele europene încearcă să își extindă propria capacitate industrială.
Împreună cu aderarea Canadei la instrumentul SAFE, aceste acțiuni reprezintă o adâncire semnificativă a relației de securitate a Canadei cu Europa, într-un moment în care Ottawa a căutat să-și diversifice parteneriatele internaționale pe fondul incertitudinii crescânde cu privire la relația sa cu Washingtonul.
Carney a susținut că ordinea internațională postbelică a suferit o „ruptură”, astfel că puterile medii trebuie să colaboreze pentru a păstra sistemul internațional bazat pe reguli.
Marele pariu: desprinderea de economia americană
Orientarea către Europa remodelează, de asemenea, strategia economică a Canadei, în timp ce Ottawa urmărește să-și reducă dependența de Statele Unite după luni de dispute tarifare și tensiuni politice.
Guvernul lui Carney s-a angajat să dubleze exporturile Canadei către alte destinații decât SUA până în 2035, în cadrul unui efort mai amplu de diversificare a relațiilor comerciale ale țării și de reducere a vulnerabilității economiei sale în fața perturbărilor provenite dintr-o singură piață.
Acest efort s-a concentrat tot mai mult asupra Europei. În luna martie, Canada și Uniunea Europeană au lansat Acordul privind comerțul digital UE-Canada, menit să aprofundeze cooperarea în domeniul comerțului digital, al guvernanței datelor și al tehnologiilor emergente, consolidând totodată Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (CETA), care a extins semnificativ schimburile comerciale dintre cei doi parteneri de la aplicarea sa provizorie în 2017.
Uniunea Europeană a devenit, de asemenea, o destinație tot mai importantă pentru exportatorii canadieni, pe măsură ce companiile se adaptează noilor modele comerciale. Iar inițiative precum Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) al blocului comunitar încurajează o aliniere mai strânsă în politicile climatice și industriale.
Alături de o cooperare mai profundă în domeniul apărării și de integrarea Canadei în instituții culturale europene, agenda economică reflectă un parteneriat tot mai vast, care cuprinde multiple sectoare.
La Bruxelles, acest raport este privit cu încredere deplină. „Legătura dintre Europa și Canada este puternică – și devine tot mai solidă. Avem un parteneriat puternic, bazat pe prietenia dintre popoarele noastre și pe valorile fundamentale pe care le împărtășim, precum și pe legături economice solide și interese comune”, a declarat pentru Newsweek un purtător de cuvânt al UE.
„UE prețuiește cooperarea cu Canada – inclusiv în cadrul G7, G20 și NATO – pentru a aborda provocările actuale într-o lume complexă, competitivă și imprevizibilă”, a mai spus oficialul.
E puțin probabil ca această țară să devină europeană în sens formal. Totuși, fie că este vorba despre participarea la Eurovision sau despre consolidarea politicilor NATO și comerciale, guvernul lui Carney integrează tot mai mult Canada în instituțiile europene. Acest lucru reprezintă un semnal că Ottawa își vede viitorul bazat pe parteneriate transatlantice mai puternice, în timp ce trebuie să gestioneze relații instabile cu cel mai apropiat vecin al său, comchide publicația citată.
T.D.
Business cu miros de pâine caldă, ce dăinuie din generație în generație. Andu Stancu, Frontera: Unul dintre cele mai importante ingrediente este timpul
Reacția lui Didier Deschamps după ce Franța s-a calificat pentru a treia oară la rând în semifinalele Cupei Mondiale
Zombificarea Americii și un nou început
AI schimbă din temelii meseria de programator. Cum încearcă inginerii software să nu devină inutili
