Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea noapte consecutiv pentru a protesta față de moartea Mahsei Amini, sfidând un avertisment din partea justiției.
Oficial, cel puțin 41 de persoane au murit de la începutul protestelor, majoritatea manifestanți, dar și membri ai forțelor de securitate. Unele surse spun că cifra reală este mai mare, scrie The Guardian.
Grupul Iran Human Rights (IHR) a declarat duminică seara că numărul morților este de cel puțin 57. Imaginile difuzate de IHR au arătat protestatari pe străzile din Teheran strigând „moarte dictatorului”.
Șeful autorităţii judiciare iraniene, Gholamhossein Mohseni Ejei, a „subliniat duminică necesitatea unei acțiuni decisive, fără clemență” împotriva principalilor instigatori ai „revoltelor”, se arată pe site-ul Mizan Online al justiției.
Sute de oameni au fost arestați în timpul demonstrațiilor care au izbucnit după moartea lui Amini, în vârstă de 22 de ani, pe 16 septembrie, după ce a fost bătută de polițiști. Amini a fost reținută de poliția morală pentru că nu a purtat haine corespunzătoare.
Cele mai mari proteste care au avut loc în Iran în ultimii trei ani au arătat forțele de securitate trăgând în protestatari, în timp ce aceștia au aruncat cu pietre, au incendiat mașini de poliție și clădiri oficiale.
Unele protestatare și-au scos și și-au ars hijaburile și și-au tuns părul. Altele au dansat în aplauzele mulțimilor care au scandat „femeie, viață, libertate”.
Au fost remarcate „pene de curent” și „restricții pe scară largă a platformelor de internet”, WhatsApp, Instagram și Skype fiind deja blocate.
Lumea întreagă, alături de femeile din Iran
Vorbind în numele Uniunii Europene, Josep Borrell a declarat că „folosirea pe scară largă și disproporționată a forței împotriva protestatarilor nonviolenți este nejustificată și inacceptabilă”. El a condamnat restricțiile la internet ca „o încălcare flagrantă a libertății de exprimare”.
La rândul său, consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat că SUA au luat „măsuri importante” pentru a sancționa poliția morală din Iran.
Ambasadorul Norvegiei a fost chemat să explice poziția președintelui Parlamentului, Masud Gharahkhani, născut în Teheran, care și-a exprimat sprijinul față de protestatari.
„Dacă părinții mei nu ar fi ales să fugă în 1987, aș fi fost unul dintre cei care se luptau acum în stradă, chiar dacă viața mea era în joc”, a scris Gharahkhani pe Twitter duminică.
Au avut loc proteste și în străinătate, în semn de solidaritate cu femeile iraniene, la Atena, Berlin, Bruxelles, Istanbul, Madrid, New York și Paris.
Regizorul iranian, câștigător al Oscarului, Asghar Farhadi, a cerut activiștilor și artiștilor din întreaga lume să-i sprijine pe protestatari, despre care a spus că „vor drepturi simple, dar fundamentale, pe care statul le-a refuzat de ani de zile”.