Unități speciale ale poliției patrulează pe străzi și le „vânează” pe femeile care nu sunt „îmbrăcate adecvat”, în conformitate cu codul vestimentar al republicii islamice.
Pedepsele pentru femeile care nu se supun codului vestimentar islamic pot fi foarte aspre, iar Masha Amini a plătit cu viața pentru că a opus rezistență. Moartea tinerei de 22 de ani, după ce a fost arestată de poliția moralității a provocat proteste violente în Iran, care până acum s-au soldat cu cel puțin 26 de morți. Într-un gest de rezistență, femeile au dat foc vălului islamic și au strigat lozinci împotriva autorităților.
Potrivit legislației republicii islamice, bazată pe interpretarea legilor Sharia, femeile sunt obligate să-și acopere capul cu un jihab (eșarfă) și să poarte haine lungi și largi care să le acopere formele corpului.
Pe 13 septembrie, Masha Amini a fost reținută de poliția moralității pe o stradă din Teheran pentru că purta eșarfă pe cap, dar își lăsase părul la vedere. A fost agresată pentru că a opus rezistență, lovită cu capul de mașina de intervenție, apoi dusă la un centru de detenție unde a intrat în comă.
După trei zile, s-a stins din viață la spital. Autoritățile au negat că ar fi fost bătută, dar imaginile difuzate pe rețelele de socializare atestă brutalitatea poliției moralității.
Femeile trebuie să se îmbrace „corect" ca să nu provoace bărbații
Gasht-e Ershad (patrulele de îndrumare) sunt unități speciale ale poliției care au sarcina de a se asigura că morala islamică este respectată. Acestea sunt împuternicite să-i aresteze pe cei, dar mai ales pe cele care nu sunt considerate îmbrăcate potrivit.
Un ofițer al acestei unități a declarat, fără să-și decline identitatea, pentru BBC despre modul în care funcționează poliția moralității.
„Ni se spune că motivul pentru care lucrăm în poliția moralității este de a proteja femeile. Fiindcă dacă nu se îmbracă corect, atunci bărbații pot fi provocați și le pot face rău", a spus el.
Patrulele au câte șase membri - patru bărbați și două femei - și acționează îndeosebi în zonele cu trafic pietonal mare și în locurile în care se adună multă lume.
„E ciudat, fiindcă dacă trebuie să ghidăm lumea, atunci de ce trebuie să ne ducem în zonele aglomerate, unde e posibil să facem mai multe arestări? E ca și cum am merge la vânătoare", a spus ofițerul.
Dacă nu găsește destule persoane care încalcă prevederile codului vestimentar, comandantul le spune că nu-și fac treaba bine. Și, evident, când oamenii opun rezistență, situația se complică și poate degenera rapid. „Ei (comandanții, n.red.) se așteaptă să-i băgăm în dubă. Știți de câte ori mi-au dat lacrimile când am făcut asta? Vreau să le spun că nu sunt unul de-al lor. Cei mai mulți suntem soldați obișnuiți care fac serviciul militar. Mă simt atât de rău", a mărturisit el.
Pedepsele pentru încălcarea regulilor merg de la avertisment sau amendă până la închisoare sau biciuire.
74 de lovituri de bici și 60 de zile de închisoare
Femeile din Iran încearcă de mai multe decenii să eludeze legea purtând eșarfe pe cap, însă lăsându-și parțial părul la vedere, tendință care nu a scăpat neobservată de autorități. Lupta împotriva purtării incorecte a jihabului a început imediat după Revoluția Islamică din 1979, printre obiectivele acesteia fiind acela de a determina femeile să se îmbrace modest.
Odată cu răsturnarea de la putere a șahului Mohammad Reza Pahlavi, a cărui soție, Farah, purta deseori haine occidentale și era considerată un model al femeii moderne, fustele și rochiile mini, precum și părul lăsat la vedere au dispărut de pe străzi.
În câteva luni de la instaurarea Republicii Islamice, legile care protejau drepturile femeilor au început să fie abrogate. „Nu s-a întâmplat peste noapte, a fost un proces pas cu pas", a spus Mehrangiz Kar (78 de ani), avocată și activistă care a contribuit la organizarea primului protest antijihab.
Pe 7 martie 1979, liderul revoluției, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a decretat purtarea obligatorie a eșarfelor pentru toate femeile. Cele care erau depistate cu capul neacoperit erau considerate „despuiate".
În ciuda decretului lui Khomeini, autorităților le-a luat ceva timp pentru a stabili care sunt hainele „potrivite" pentru femei. „Nu existau instrucțiuni clare, așa că au venit cu postere și bannere care prezentau modele și le-au pus pe pereții biroului. Spuneau că femeile trebuie să urmeze instrucțiunile pentru purtarea eșarfei sau nu au voie să intre", a spus avocata.
După 1981, femeilor și fetelor li s-a impus să treacă la portul islamic modest. Acesta constă în chador (o pelerină care acoperă tot corpul, adesea cu o glugă), eșarfă și o mantie care le acoperă brațele.
În 1983, parlamentul iranian a decis că femeile care nu poartă corect eșarfa pe cap să fie pedepsite cu 74 de lovituri de bici. Recent, pedeapsa a fost extinsă cu 60 de zile de închisoare.
De atunci, autoritățile au întărit legile, dar femeile de toate vârstele le încalcă frecvent purtând în public haine mulate și eșarfele lăsate pe spate.
Cum a apărut poliția care luptă împotriva fustelor mini
În 2004, liderul ultraconservator Mahmoud Ahmadinejad a abordat inițial o linie mai progresistă. „Oamenii au gusturi diferite și trebuie să-i mulțumim pe toți", a spus el în timpul campaniei electorale prezidențiale. Dar în anul următor, după ce a câștigat alegerile, a fost înființată poliția moralității.
De atunci, femeile sunt arestate pe stradă dacă nu sunt considerate „corect" îmbrăcate, iar patrulele au fost deseori criticate pentru modul brutal în care acționează.
„M-au arestat laolaltă cu fiica mea din cauza rujului nostru. Ne-au dus la poliție și soțul meu a trebuit să vină și să semneze o hârtie că nu ne va mai lăsa să umblăm fără eșarfă", a spus pentru BBC o femeie din orașul Isfahan.
Altă femeie, din Teheran, a spus că o agentă i-a spus că cizmele ei pot fi „prea erotice" pentru bărbați și a reținut-o. „Am semnat o hârtie prin care recunoșteam că eram îmbrăcată necorespunzător și acum am cazier", a spus ea.
Alte femei au relatat că au fost bătute, iar una dintre ele a spus că a fost amenințată în arest că vor pune gândaci să mișune pe corpul ei.
Pe 15 august, președintele Iranului, Ebrahim Rais, un cleric cu vederi radicale, a semnat un ordin care întărește lista restricțiilor. Acesta prevede folosirea camerelor de supraveghere video pentru depistarea și amendarea femeilor care umblă cu capul descoperit, precum și pedeapsa cu închisoarea pentru toți cei care comentează sau postează pe rețelele de socializare împotriva regulilor.
Numărul arestărilor a crescut, dar a iscat și o mișcare de protest a femeilor care postau online imagini în care apăreau fără eșarfă pe cap, acțiuni care s-au intensificat după moartea tinerei Amini. De atunci, acestea au ieșit în stradă în aproape toate orașele și au dat foc eșarfelor. Dar acum nu mai sunt singure - bărbații se ridică la luptă alături de ele.
T.D.