Invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina a ajuns, marţi, la cea de-a 1.000-a zi, o piatră de hotar sumbră în cel mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial.
Pierderile umane şi materiale devastatoare continuă să crească, lăsând Ucraina mai vulnerabilă decât oricând. Reuters prezintă un bilanţ al pierderilor suferite de Ucraina de la invazie, preluat de news.ro.
- Pierderi umane
Potrivit ONU, până la 31 august 2024, cel puţin 11.743 de civili au fost ucişi şi 24.614 răniţi în Ucraina de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei. Cifrele reale sunt probabil mult mai mari, având în vedere dificultatea de a verifica decesele şi victimele rănite, în special în zone care se află în mâinile Rusiei.
De asemenea, 589 de copii ucraineni au fost ucişi până la 14 noiembrie 2024.
Deşi civilii au avut mult de suferit, majoritatea morţilor sunt soldaţi, însă cifrele oficiale privind numărul morților și răniților sunt bine păzite, fiind considerate secrete de securitate națională. Estimările publice ale ţărilor occidentale, bazate pe rapoarte ale serviciilor de informaţii, variază foarte mult, dar majoritatea estimează sute de mii de răniţi şi morţi de fiecare parte.
Într-o rară referire la numărul morţilor din armata sa, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat în februarie 2024 că 31.000 de membri ai armatei ucrainene au fost ucişi.
De partea cealaltă, pierderile Rusiei se ridică la peste 700.000 militari (morţi şi răniţi). Sunt peste 60.000 de morţi documentaţi din anunţurile ceremoniilor funerare din presa rusă, conform BBC Rusia şi Meduza.
În afară de victimele directe, războiul a crescut rata mortalităţii din toate cauzele în Ucraina, a provocat scăderea ratei natalităţii cu aproximativ o treime, a determinat peste 6 milioane de ucraineni să fugă în Europa şi a strămutat aproape 4 milioane de persoane în interiorul ţării. ONU a estimat că populaţia Ucrainei a scăzut cu 10 milioane, adică cu aproximativ un sfert, de la începutul invaziei.
- Pierderi teritoriale
În prezent, Rusia pretinde că a anexat aproximativ o cincime din Ucraina, o suprafaţă aproape egală cu cea a Greciei. În 2024 a cucerit 2.455 km pătraţi, aproximativ 1% din teritoriul Ucrainei.
Forţele Moscovei au luat iniţial cu asalt nordul, estul şi sudul Ucrainei, la începutul anului 2022, ajungând la periferia Kievului în nord şi traversând râul Nipru în sud. Armata ucraineană a respins o parte din ofensiva forţelor ruse pe parcursul primului an de război, însă Rusia a păstrat în continuare porţiuni de teritoriu în sud şi în est, care s-au adăugat teritoriilor pe care ea şi interpuşii săi le cuceriseră deja în 2014.
Moscova a cucerit acum aproape întreaga regiune Donbas din estul Ucrainei şi întreaga coastă a Mării Azov din sud.
Multe oraşe din zona frontului care au fost capturate de Moscova au fost distruse, cel mai mare dintre acestea fiind portul Mariupol de la Azov, cu o populaţie înainte de război de aproximativ o jumătate de milion de locuitori.
Ucraina, la rândul său, a lansat în august primul asalt la scară largă asupra teritoriului rus şi a capturat o fărâmă din regiunea Kursk din vestul Rusiei.
Linia frontului este de 1.300 de kilometri.
- Costurile războiului
Economia Ucrainei a scăzut cu o treime în 2022. În ciuda creşterii din 2023 şi de până acum în acest an, ea reprezintă încă doar 78% din dimensiunea de dinainte de invazie, a declarat pentru Reuters prim-viceprim-ministrul Iulia Svîrîdenko.
Cea mai recentă evaluare disponibilă arată că pagubele directe ale războiului în Ucraina au ajuns la 152 de miliarde de dolari în decembrie 2023, cele mai afectate sectoare fiind locuinţele, transporturile, comerţul şi industria, energia şi agricultura.
Costul total al reconstrucţiei şi recuperării a fost estimat de Banca Mondială şi guvernul ucrainean la 486 de miliarde de dolari la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut. Cifra este de 2,8 ori mai mare decât produsul intern brut nominal al Ucrainei în 2023.
Sectorul energetic al Ucrainei a fost deosebit de afectat, Rusia vizând în mod regulat infrastructura prin atacuri la distanţă.
Ucraina este una dintre principalele surse mondiale de cereale, iar întreruperea exporturilor sale la începutul războiului a agravat criza alimentară mondială. De atunci, exporturile şi-au revenit în mare parte, Ucraina găsind modalităţi de a ocoli blocada rusă de facto.
Ucraina cheltuieşte majoritatea veniturilor statului pentru finanţarea apărării şi se bazează pe ajutorul financiar al partenerilor occidentali pentru a plăti pensiile, salariile din sectorul public şi alte cheltuieli sociale.
Fiecare zi de luptă costă Kievul aproximativ 140 de milioane de dolari, a declarat Roksolana Pidlasa, şefa Comisiei pentru Buget a Parlamentului.
Proiectul de buget pentru 2025 prevede că 26% din PIB-ul Ucrainei, adică 2,2 trilioane de hrivne (53,3 miliarde de dolari), vor fi alocate apărării.
Ucraina a primit deja mai mult de 100 de miliarde de dolari de la partenerii săi occidentali sub formă de ajutor financiar
- Realitatea în teren şi perspective
Ucraina marchează ziua 1.000 de război cu trupe obosite luptând pe numeroase fronturi, Kievul asediat de atacuri frecvente cu drone şi rachete, în timp ce oficialii se pregătesc pentru revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie, relatează Reuters.
Într-un impuls pentru ţara aflată sub asediu de aproape trei ani, cu două luni înainte de a pleca din funcţie, preşedintele american Joe Biden a dat undă verde ca rachetele americane să poată fi utilizate împotriva unor ţinte aflate mai adânc în interiorul Rusiei, pentru a limita potenţial opţiunile Moscovei de a lansa atacuri şi de a aproviziona frontul.
Însă această schimbare dramatică de politică ar putea fi inversată atunci când Donald Trump se va întoarce la Casa Albă, în ianuarie, iar experţii militari au avertizat că nu va fi în sine suficientă pentru a schimba cursul războiului care se desfăşoară de 33 de luni.
Tragedia a afectat familiile din fiecare colţ al Ucrainei, unde funeraliile militare sunt deja o obişnuinţă în marile oraşe ca şi în satele îndepărtate, iar oamenii sunt epuizaţi de nopţile nedormite petrecute în sunetul sirenelor de raid aerian şi în angoasă.
Acum, revenirea lui Trump la Casa Albă, care a promis să pună capăt rapid luptelor - fără a spune cum - pune sub semnul întrebării viitorul ajutorului militar american şi al frontului occidental unit împotriva lui Putin şi ridică perspectiva unor discuţii pentru a pune capăt războiului.
Odată cu venirea iernii, Moscova şi-a reluat duminică asaltul aerian asupra sistemului energetic ucrainean aflat şi-aşa în dificultate, lansând 120 de rachete şi 90 de drone în cel mai mare baraj aerian din ultimele luni.
În plus faţă de autorizaţia SUA de a lovi ţinte militare din interiorul Rusiei cu arme furnizate de americani, ajutorul financiar extern şi ajutorul pentru armament rămân, de asemenea, vitale.
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt războiului anul viitor prin mijloace diplomatice. El a respins însă categoric orice discuţie privind o încetare a focului înainte ca Ucrainei să i se ofere garanţii de securitate adecvate.
Kremlinul a declarat că obiectivele sale de război rămân neschimbate. Putin a precizat în iunie că Ucraina trebuie să renunţe la ambiţiile sale de a adera la NATO şi trebuie să se retragă din patru regiuni ucrainene pe care forţele sale le controlează parţial, ceea ce echivalează cu o capitulare pentru Kiev.