Directorul milionar în euro care-și ține averea în școală și în buzunarele elevilor. A transformat un liceu tehnologic dintr-o instituție cu dificultăți de infrastructură și mentalitate într-un pol de excelență cu proiecte europene și o forță motrice pentru comunitatea locală.
Într-un peisaj educațional românesc perceput adesea ca stagnant, povestea lui Robert Harabagiu este o sursă de inspirație și o dovadă incontestabilă că transformarea radicală este posibilă și în învățământul românesc.
Drumul firesc spre învățământ și leadership educațional
Deși visa în copilărie să devină pilot, cariera didactică a fost o alegere naturală pentru Robert, cristalizată încă din clasa a cincea. Decizia a fost ancorată profund în mediul familial, unde „a mâncat învățământ pe pâine”, având bunici, părinți și mătuși învățători sau profesori.
Expunerea timpurie la impactul concret al educației l-a marcat. Părinții săi, ambii profesori specializați în lucrul cu elevii cu deficiențe auditive, au fost pionieri în domeniu. Tatăl lui dezvolta tehnici inovatoare de demutizare, într-o perioadă în care tratatele de specialitate lipseau cu desăvârșire. Petrecându-și weekendurile la internatul școlii, Robert a fost martor direct al muncii părinților și a înțeles că a fi profesor este „o meserie în care într-adevăr lași ceva în urmă”.
Tatăl i-a fost mentor, iar pe parcursul școlii, alte figuri didactice l-au inspirat: diriginta din gimnaziu, care l-a făcut să se simtă apreciat, și profesorii de liceu, de la care a preluat rigoarea logică și principiul că „pentru un diriginte, clasa lui este cea mai importantă”.
A intrat în învățământ în 1995 ca profesor de fizică, ghidat de pasiunea de a „contribui la destinul unui copil”. A obținut rezultate remarcabile rapid, având elevi calificați la Olimpiada Națională încă din primul an. Când a simțit nevoia de a face mai mult, s-a orientat către informatică și, ulterior, spre management școlar. Dorința de a influența direcțiile la nivel de școală l-a condus spre funcția de director, devenind în 2005 director adjunct, iar din 2012 director plin. „2015 a marcat un nou început: după zece ani de directorat, am simțit că pot transforma experiența acumulată investind și mai multă pasiune în proiectele europene. Reîntoarcerea în 2022 ca director adjunct mi-a oferit ocazia de a contura o nouă viziune pentru școală, iar începând cu 1 septembrie 2025 am onoarea să o conduc ca director plin.”
O școală pe cale de… transformare
În 2005, la preluarea mandatului, liceul se confrunta cu o realitate dificilă: infrastructură precară, o clădire veche și holuri insalubre, dotări aproape inexistente și rezultate slabe la examene. Singurul punct forte era atmosfera plăcută din cancelarie.
Primele lui inițiative au vizat îmbunătățirea condițiilor pentru elevi. Un moment de frustrare, venit din faptul că liceul era singurul din județ care nu accesase la vremea aceea fonduri PHARE, l-a motivat să caute soluții alternative. La doar câteva zile de la preluarea mandatului, a aplicat pentru un curs de formare în Finlanda. Deși experiența a fost dificilă din cauza barierei lingvistice, l-a ambiționat enorm.
Întors în țară, a transformat această provocare personală într-o oportunitate pentru întreaga școală. A încurajat și ajutat 15 profesori să participe la cursuri în străinătate până în 2007. În același an, a depus primul proiect european de mobilitate pentru elevi. Entuziasmul a fost uriaș la obținerea primilor „1.800 de euro, primii bani europeni atrași pentru școală, pentru vizita pregătitoare din proiect”.
Primul proiect major, pe tema energiilor alternative, a depășit toate așteptările: cu un buget fix pentru 24 de mobilități, Robert a reușit să trimită 56 de elevi în mobilități europene, inclusiv într-un tur cultural. Acest succes i-a arătat „că poate schimba cu adevărat școala” și a deschis calea pentru transformările radicale de infrastructură și dotări pe care le-a implementat după ce a devenit director plin.
Liderul inovator: obstacole depășite cu viziune și curaj
Pe parcursul mandatelor, Robert a întâmpinat numeroase obstacole:
- Mentalitatea colegilor: Pentru a combate lipsa de implicare dincolo de actul de predare, a explicat că școala este un „furnizor de servicii educaționale” și a inițiat un program masiv de formare externă. A trimis 65% dintre cadrele didactice la cursuri în străinătate, ceea ce a permis introducerea a șapte noi specializări într-un singur an, fără rezistența obișnuită.
- Reticența partenerilor economici: Pentru a convinge firmele locale să primească elevi în practică, a dezvoltat proiecte europene în care profesori și angajați ai firmelor partenere au plecat împreună în stagii în străinătate. Văzând cum funcționează parteneriatele în alte țări, mentalitatea acestora s-a schimbat radical.
- Atractivitatea scăzută a învățământului tehnologic: Confruntat cu preferința elevilor pentru „munca la birou”, a anticipat cerințele pieței și a creat un marketing educațional de excepție. A utilizat intens rețelele sociale (contul de TikTok al școlii are peste 10.000 de urmăritori și filmulețe cu peste 1 milion de vizualizări), a transformat elevii plecați în Portugalia în „ambasadori de brand școlar” (povestind în comunitățile lor despre experiențe și beneficii financiare, de exemplu cei 900 € bani de buzunar) și, cu sprijinul primăriei, a redus abandonul școlar (primăria sprijină învățământul dual, asigurând cazare și masă).
- Rezultatele slabe la Bacalaureat și lipsa de motivație: A accesat un proiect de 500.000 € pentru dotarea laboratoarelor de gastronomie și mecanică auto, transformând practica într-un „internship plătit”, unde elevii primesc bani pentru fiecare oră de prezență. A implementat și un program de pregătire pentru BAC în parteneriat cu Politehnica București, unde atât profesorii, cât și elevii prezenți sunt remunerați. Aceste măsuri au adus liceul pe „primul loc la rezultatele la BAC pe județ, la liceele tehnologice”.
- Lipsa finanțării: A adoptat o strategie proactivă de accesare a fondurilor europene și nerambursabile, în loc să aștepte finanțări de la primărie sau guvern, prin crearea unei echipe de specialiști în proiecte europene. Școala a putut derula simultan „mai multe tipuri de proiecte cu fonduri europene”, asigurând astfel dotările necesare și modernizare continuă. Primăria a asigurat și cofinanțarea de 2% pentru proiecte majore, precum cel de 500.000 €.
Proiecte de impact
Nucleul transformării liceului sunt proiectele europene, pe care Robert le consideră motorul schimbării. Acestea au permis nu doar modernizarea infrastructurii și a dotărilor, ci mai ales schimbarea mentalităților elevilor, profesorilor și chiar a operatorilor economici. Au transformat liceul într-o instituție percepută ca „o școală altfel”.
- Programul de mobilități în Portugalia: A devenit o tradiție. Peste 900 de elevi au beneficiat de stagii de pregătire practică, pentru 90% dintre ei fiind prima experiență în afara țării.
- Stimularea excelenței: Elevii calificați la olimpiadele naționale, indiferent de domeniu, sunt recompensați cu un stagiu suplimentar în Portugalia. Inițiativa a dus la 11 olimpici într-un singur an.
- Creșterea succesului învățământului dual: Cu sprijinul a 18 operatori economici, liceul a mărit de cinci ori oferta la învățământul dual (de la 14 la 70 de locuri). În premieră, a existat concurență pentru învățământul profesional, cu elevi respinși, care au continuat studiile la liceu, un fenomen rar întâlnit în România.
- Schimbarea identității școlii: În 2023-2024, școala și-a schimbat denumirea din Liceul Tehnic Buzău în Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” Buzău, printr-un proces democratic unic, în care comunitatea locală a propus și a votat noul nume.
Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2024
Deși s-a înscris în 2023 fără succes, Robert a continuat, conștientizând că „nu este vorba despre mine, ci despre școală, despre elevii mei”.
Câștigarea titlului de Directorul Anului 2024 pentru Inovare a fost o validare a muncii depuse, o recunoaștere că este „pe drumul cel bun” și un impuls pentru a merge mai departe.
Premiul de 3.500 € l-a investit integral în promovarea ofertei educaționale, finanțând materiale video și broșuri care au asigurat „fondurile necesare pentru a fi mai vizibili” și pentru a atrage mai mulți elevi, într-un an cu un număr mai mic de absolvenți de clasa a VIII-a.
Această distincție se adaugă altor recunoașteri prestigioase, precum premiul de la Agenția Națională pentru Programele Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, în 2023 și Ordinul Meritul pentru Învățământ în grad de Cavaler, acordat de Președintele României. Premiile au adus școlii o vizibilitate națională remarcabilă, dar și o responsabilitate crescută.
Ce ai spune unui director de școală care nu are curaj să se înscrie la Gală?
„Am înțeles, la un moment dat, că nu este despre mine, este despre școală, despre comunitate, despre elevi. Eu i-aș spune să îndrăznească. Nu există moment perfect pentru a aplica pentru un premiu, dar există curajul de a începe. Eu m-am înscris în 2023 și nu am trecut de prima etapă, după care, anul următor am candidat din nou și am obținut premiul cel mare.
Să se înconjoare de oameni buni și să-și asculte echipa. Dacă echipa îți spune «Du-te și înscrie-te!», te încurajează, atunci da, trebuie să-ți asculți echipa. Este un plus de vizibilitate pentru școală. Vin din ce în ce mai mulți elevi buni către tine. Le-aș mai spune să aibă încredere! La un moment dat, eu mi-am pus această întrebare sinceră: «Bun, eu, director adjunct, mă duc la Craiova să candidez la etapa regională și acolo voi fi în competiție cu un director din Craiova. În juriu sunt inspectori din Craiova. Cum aș putea câștiga eu?» Uite că am câștigat. Am plecat din Buzău și am mers mai departe în etapa națională, unde am și câștigat. Este o competiție corectă, o competiție în care contează foarte mult ce ai făcut și cum prezinți ce ai făcut.”
Ce vis ai pentru școală, care încă pare departe?
„Un lucru despre care credeam că nu se va întâmpla prea curând în România: să am concurență mai mare la profesională decât la liceu. Asta se întâmplă doar în străinătate. Vreau să apuc, înainte de pensie, momentul în care liceele tehnologice vor fi mai căutate decât liceele teoretice în România pentru că asta va însemna că toată lumea a înțeles că un liceu tehnologic îți oferă o meserie, îți asigură un viitor, îți dă acces mai departe la învățământul universitar.”
Ce ar putea face statul mai bine pentru a susține sistemul educațional din România?
„Statul ar trebui să înțeleagă că investiția în educație este cea mai importantă investiție în viitor. Spre exemplu, să readucă bursele de reziliență (au fost eliminate), care recompensau elevii cu cele mai bune rezultate din fiecare clasă. Creau o concurență și duceau la îmbunătățirea rezultatelor. La un moment dat, eu chiar am înființat o astfel de bursă din fonduri private și o acordam elevului cu cele mai mari note din clasă. Acest lucru îi făcea pe elevii care nu mai erau motivați să participe la competiții și să-și îmbunătățească rezultatele. De asemenea, statul trebuie să se asigure că măsurile de sprijin financiar ajung la elevii care au o reală nevoie de acești bani.”
Dacă ai lăsa o idee care să dăinuie în toate școlile din România, care ar fi aceea?
„Proiectele europene. Acestea schimbă mentalitățile, deschid orizonturi, oferă acces la alte sisteme educaționale și sunt implementate de către directori și profesori, ceea ce face mai vizibil faptul că sistemul suntem noi.”
Recomandare pentru părinți
„Aveți încredere în copiii voștri, sprijiniți-i în orice demers. Nu încercați să vă împliniți visul vostru neîmplinit prin copiii voștri. Lăsați-i pe ei să-și descopere adevărata vocație, să-și urmeze visul.”
Recomandare pentru tineri
„Deși pare o contradicție, având în vedere mobilitățile europene: să rămână în România. Stagiile din Portugalia, o țară cu venituri mici și muncă intensă, demonstrează elevilor mei că salariile nete, după acoperirea cheltuielilor, sunt comparabile cu cele din România.”
Dacă ar fi să le scrii o scrisoare directorilor de școală și profesorilor din România, cu ce frază ai încheia-o?
„Cu un îndemn scurt și puternic: Îndrăzniți!”
Gala Premiilor pentru Directorii Anului este modul nostru, al echipei AVE, de a aplauda liderii extraordinari care aduc la standard de excelență școlile românești. Aceștia sunt directorii de școală devotați care nu așteaptă condițiile perfecte pentru a acționa, ci construiesc contextul în care să crească noile generații. Prin poveștile și rezultatele lor, Gala demonstrează an de an că se poate și altfel în România, arătând că potențialul copiilor noștri poate crește frumos și la noi în țară.