România se confruntă cu o criză gravă de profesori, iar una dintre cele mai afectate discipline este fizica.
În timp ce sute de posturi rămân neocupate la nivel național, tinerii evită o carieră didactică, iar profesorii actuali se apropie de pensionare.
Situația este critică nu doar în zonele rurale sau în orașele mici, ci chiar și în Capitală. Doar în București, peste 2.000 de ore la diverse discipline nu sunt acoperite, cele mai multe fiind la Limba română, Matematică și Fizică, potrivit Digi24.
Doar 200 de candidați pentru 700 de posturi
La concursul național de titularizare din această vară, au fost scoase la concurs peste 700 de posturi pentru fizică. Doar 200 de candidați s-au prezentat. „Este o situație total nesatisfăcătoare”, a declarat Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației.
„Fizica este percepută ca o materie grea, abstractă, pentru olimpici, care necesită un efort mare pentru aprofundare și performanță”, explică Irina Zamfirescu, profesor de fizică și inspector școlar în Iași. Deși în județul Iași situația este bună, datorită centrului universitar care formează specialiști, în mediul rural persistă probleme, relatează RRA Iaşi.
„În mediul rural, din cauza numărului redus de elevi, profesorii nu își pot întregi norma și trebuie să predea în mai multe școli. Asta presupune un efort mare și oboseală”, spune Irina Zamfirescu.
De ce nu mai vin tinerii spre fizică?
„Numărul celor care vin către Facultatea de Fizică a scăzut drastic în ultimul an. Din păcate, n-am reușit să ocupăm toate locurile la admiterea de toamnă, chiar și cele susținute de minister, de la buget”, afirmă Cătălin Agheorghesei, prodecan al Facultății de Fizică din Iași.
Tinerii ocolesc această facultate din cauza percepției că este grea și pentru că nu văd perspective clare de carieră. „Mulți absolvenți nu urmează cursurile de psihopedagogie, care sunt obligatorii pentru a deveni profesor. În plus, în industrie, un fizician are șanse mult mai mari de avansare și câștiguri mai mari decât în învățământ”, spune Agheorghesei.
Absolvenții de Fizică se orientează spre domenii precum industria auto, proiectare, fizică medicală sau chiar vânzări. „Un fizician este luat ca rezolvitor de probleme pentru ingineri. El pune bazele ecuațiilor, inginerii le aplică”, explică prodecanul.
Ce soluții există
Modelul britanic ar putea oferi câteva răspunsuri. „În Anglia, Institutul de Fizică a propus o investiție de 12 milioane de lire pe an, timp de 10 ani, pentru a asigura prezența unui profesor calificat de fizică în fiecare clasă. Ei vorbesc despre cele trei R: retenția profesorilor, recrutarea și recalificarea profesională”, spune Cătălin Agheorghesei.
În România, se discută măsuri, dar fără implementare concretă până acum. Irina Zamfirescu consideră că „un stimulent financiar, o locuință de serviciu sau o primă la început de carieră ar putea atrage tinerii către învățământ”.
Criză cu ecou european
România nu este singura țară care se confruntă cu un deficit de profesori de științe exacte. „În Marea Britanie, aproximativ 25% dintre școlile de stat nu au profesori calificați de fizică. 58% din orele de fizică sunt predate de profesori necalificați”, a explicat Agheorghesei.
Fără măsuri rapide și coerente, România riscă să piardă o generație de elevi care nu vor avea parte de educație de calitate la științele exacte.
Soluțiile sunt cunoscute: investiții, stimulente financiare, reconversie profesională și reducerea birocrației. Însă fără voință politică, criza riscă să se adâncească.