Andreea Paul, fondatoarea SmartLab, la Digital Shift: Viitorul copiilor începe cu alfabetizarea digitală. Îi pregătim pentru excelență sau îi lăsăm să devină „neangajabilii” de mâine?

Andreea Paul, fondatoarea SmartLab, la Digital Shift: Viitorul copiilor începe cu alfabetizarea digitală. Îi pregătim pentru excelență sau îi lăsăm să devină „neangajabilii” de mâine?

În numai câțiva ani, pe măsură ce tehnologia va progresa, multe dintre meseriile de astăzi vor dispărea. Și vor fi înlocuite de altele, care momentan ni se par desprinse dintr-o povestire SF.

Ca să ne pregătim pentru schimbare și să nu devenim „oamenii neangajabili” despre care scrie istoricul israelian Yuval Harari, trebuie, mai întâi, să ne alfabetizăm digital. E important să o facem cu toții, dar e esențial să o poată face copiii noștri, pe care trebuie să-i pregătim pentru o lume cu totul diferită de a noastră.

Ce meserii vor apărea și cum să ne pregătim copiii pentru realitatea viitorului a povestit, la Digital Shift, Andreea Paul, fondatoarea INACO și a rețelei de laboratoare educaționale inteligente SmartLab.

Andreea Paul este conferențiar universitar la Academia de Științe Economice (ASE) din București. A fost consilier prezidențial și apoi consilier al mai multor prim miniștri ai României, dar și deputat, în legislatura 2012 - 2016.

În 2017 și-a încheiat cariera politică și a fondat un ONG numit INACO - inițiativa pentru competitivitate. Este un grup format din peste 60 de experți în domenii diverse, care a creat Ghidul Meseriilor Viitorului.

„Este primul proiect în limba română care reușește să prezinte pe înțelesul tuturor principalele tendințe tehnologice care resetează complet piața muncii.

Vorbim despre companiile care se nasc, locurile de muncă pe cale să se creeze, locurile de muncă pe cale de dispariție și chiar industriile care dispar.

Tragem semnale de alarmă și mai ales ne îndreptăm către educație pentru a da semnalele viitorului și a aduce viitorul în prezentul școlar în sensul în care noul nomenclator de meserii se schimbă odată cu a 4-a revoluție industrială, numită revoluția digitală 4.0”, a declarat Andreea Paul, la Digital Shift.

Cum a apărut primul laborator educațional digital din România

Proiectul INACO nu s-a oprit odată cu publicarea primei ediții a Ghidului Meseriilor Viitorului. De fapt, an de an, apare o nouă ediție a ghidului. Și fiecare ediție conține din ce în ce mai multe informații.

„Am intrat în școli, am stat de vorbă cu peste 30.000 de elevi, dar și cu cadrele didactice din mediul preuniversitar, am vorbit cu părinții acestor copii, încercând să «desenăm» acest viitor (...)

Astăzi – deși nu suntem Nostradamus și nu știm tot - avem câteva borne ale viitorului clare, de care să ținem seama.

Într-o întâlnire pe care am organizat-o, s-a ridicat un elev - n-am să-l uit niciodată pe George din clasa a XIII-a de la Liceul Alexandru Ioan Cuza - care a zis:

«Andreea, fă ceva ca noi să putem descoperi noile tehnolgii, despre care tu vorbești așa de frumos în ghid: robotică, imprimare 3D sau fabricație aditivă, blockchain, internetul tuturor lucrurilor, resursele viitorului, transporturile viitorului....

Fă ceva ca să putem învăța despre aceste lucruri în școală, pentru că noi nu știm absolut nimic despre ele. Și noi suntem acum în momentul cheie al deciziei cu privire la facultatea pe care ne dorim să o urmăm. Sau locul de muncă pe care ne dorim să-l alegem».

Și mi s-au tăiat genunchii pentru că am simțit că un biet profesor universitar cu un biet ONG nu are forța de a face ceva. Dar de Crăciun, în anul 2018, mi-a venit ideea să transpun ghidul meseriilor viitorului în prima sa ediție într-un laborator educațional digital inteligent.

Așa a apărut primul SmartLab. Unde? Chiar la școala copilului meu. Era în clasa I, la Școala Titu Maiorescu”, povestește Andreea Paul.

Iată cum s-a înființat primul laborator educațional digital al INACO.

„(...) cu fonduri personale, cu fondurile ONG-ului INACO, cu firmele care ni s-au alăturat – Castrol este una dintre ele – și care au crezut într-un laborator educațional inteligent pe care abia îl descriam și spuneam cum ne-am dori să arate, am creat primul SmartLab.

Am venit cu creioane 3D, cu scannere 3D, cu imprimante 3D, cu orchelari VR, cu tablă interactivă și calculatoare.

(....) Trebuie să vă spun - din culisele INACO ale începutului proiectului SmartLab - că prima formă a laboratorului pe care o așezasem pe hârtie a ajuns la jumătate de milion de euro. Și mi-am dat seama că n-avem nicio șansă să construim așa ceva în școli.

Și a trebuit să optez pentru echivalent tehnologic cu scop educațional accesibil financiar. Și asta a fost marea provocare a primului SmartLab. Astăzi, costul unui laborator este de 100.000 de euro.

Astăzi am ajuns să creăm 15 laboratoare SmartLab, în România”, a mai spus Andreea Paul.

Aceasta a precizat că primarii de sector au vizitat primul SmartLab. Și apoi au decis că au nevoie și ei de măcar câte unul, în sector. Așa că acum au apărut 2 SmartLab-uri în Sectorul 3, dar și unul în Sectorul 6.

Andreea Paul își amintește că - atunci când a descoperit într-un document al Băncii Mondiale că, în medie, fiecare copil din județul Călărași își atinge doar jumătate din potențial - a vrut neapărat să deschidă un SmartLab și acolo. Și a reușit să înființeze unul, la Biblioteca Județeană din Călărași, cu ajutorul Consiliului Județean.

De asemenea, în Ilfov, Consiliul Județean a sprijinit INACO să înființeze un SmartLab, în colaborare cu ONG-ul Măgurele Science Park, în clădirea care găzduiește Institutul de Fizica Pământului.

Iar în toamna anului 2021, INACO a inaugurat primul SmartLab din mediul rural, într-o școală din satul prahovean Bucov.

Alte SmartLab-uri au fost deja înființate în mai multe orașe din țară, în rețeaua de școli private Lumina. Și urmează să fie inaugurate.

În plus, Andreea Paul a început deja campania de strângere de fonduri pentru a crea un SmartLab la Valea Plopului, la care să aibă acces cei 346 de copii abandonați pe care îi crește preotul ortodox Nicolae Tănase.

Cum sunt orele, în SmartLab: în loc să dicteze ca până acum, profesorul readuce istoria la viață cu imprimanta 3D

„Am să vă povestesc experiența profesoarei de istorie de la școala gimnazială din comuna Bucov, unde am ridicat primul SmartLab în mediul rural românesc.

Dânsa ne povestea că, înainte să intre în SmartLab, la ora de Istorie, cu vreo 5 minute înainte să sune, copiii aproape că rupeau ușa pentru a ieși în pauză.

Odată cu SmartLab, lucrurile s-au schimbat. Dânsa preda piramidele egiptene, iar după jumătatea de oră în care a prezentat povestea, a optat pentru 15 minute de vizualizare a piramidelor în realitate virtuală, cu ajutorul ochelarilor Google glass VR pe care i-am dus acolo.

Acești copii nu doar că au înțeles mult mai bine lecția de istorie, dar au și experimentat o perioadă istorică greu de perceput de către cel care nu are o gândire abstractă sau poată că nu are o gândire mobilă pe o axă de timp și spațiu.

O altă experiență, tot de la ora de Istorie, este povestea calului troian. În acest caz, am ajutat-o pe doamna profesoară să îl imprime 3D. Iar calul acela troian - firește că în dimensiuni mult mai mici decât ar fi avut unul real - a putut fi înțeles ca structură, ca și concept atât de interesant din istoria omenirii și care a creat atât de multe reacții în timpul generațiilor următoare.

Și aici învățarea prin experimentare te ajută să reții lecția respectivă. De fapt, noi știm foarte bine că ceea ce le spunem studenților noștri se pierde în proporție de circa 80%. Deci ținem minte cam 20%. Dacă citim o lecție, reținem un pic mai mult, cam 30%, în medie. Ceea ce fac copiii noștri cu mâinile lor rețin în proporție de 90% pentru că învățarea prin experimentare presupune și trăire și emoție”, a mai precizat Andreea Paul.

Instruirea profesorilor durează de 5 ori mai mult decât a elevilor

„În principiu, noi ne acordăm cam o săptămână de instruire zilnică pentru profesori (înainte de inaugurarea unui nou SmartLab - n.red.). Vorbim despre 6-8 ore de pregătire pe zi, cu pauze.

Invităm toate cadrele didatice din școală. Nu vin întotdeauna toți profesorii. Dar vin, în bună măsură. Însă pe cei care rămân convinși să și folosească SmartLab îi numeri pe degete, dintr-o catedră.

Adică gândiți-vă la o catedră de vreo 65 de persoane, dacă rămân 5 fluenți digitali suntem foarte fericiți. Dacă rămân vreo 20 suntem extaziați (...).

Li se pare greu. Sunt ușor speriați. Și li se pare greu pentru că e același sentiment pe care l-am încercat cu toții când au apărut calculatorul și tastatura. Și trebuia să învățăm să tastăm și aveam viteza melcului. Dar iată că astăzi nu ne mai imaginăm viața fără calculator, fără un Zoom, fără un Skype sau fără Google Classrom (....)

Orice transformare tehnologică generează această frustrare și ea trebuie înțeleasă.

Ce am observat, însă, este că noi avem nevoie de un timp de cinci ori mai restrâns pentru a învăța elevii același lucru. Și din primele noastre experiențe din școli am optat să nu ne rezumăm la instruirea profesorilor, mentenanță, consumabile – ceea ce oferim la fiecare SmartLab.

La ultimele SmartLab-uri, de fiecare dată când încheiem instruirea profesorilor, intrăm într-o nouă etapă de instruire a 16 elevi, câte 4 elevi din fiecare an de studiu. Adică instruim, la gimnaziu, câte un elev din clasele a V-a, a VI-a, a VII-a și a VIII-a. Iar la liceu câte unul din clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a. Ei învață foarte repede și, cât timp sunt în școală, reprezintă un fel de memorie instituțională”, a precizat Andreea Paul.

În materialul video de mai jos puteți urmări câteva imagini de la sesiunile de instruire a profesorilor care au decis că merită să predea în SmartLab, pentru a le deschide calea spre viitor elevilor lor:

Care sunt meseriile viitorului și cum ne pregătim pentru ele

„Cînd eu eram studentă la Facultatea de Relații Internaționale din ASE, noi învățam că vârsta medie a unei companii este de 70 de ani.

Ulterior – când am ajuns eu să le predau studenților – vârstă medie a acestei companii a scăzut la 14 ani. Acum se grăbește, face pași repezi către 8 ani. Din cauză că nu toate companiile reușesc să țină pasul cu aceste noi dinamici digitale. (...)

Viteza cu care apar și dispar astăzi nu doar companii, ci industrii în integralitatea lor, este fără precedent în istoria omenirii tocmai din cauza revoluțiilor digitale 4.0 (cea curentă, a digitalizării - n.red.), 5.0 (care va presupune colaborarea dintre om și tehnologie - n.red.), 6.0 (care presupune că industriile din diferite domenii colaborează cu sprijinul digital integrat și își optimizează, în colaborare, alocarea de resurse -n.red.).... Și ne îndreptăm deja către revoluția 8.0, foarte interesantă (și care presupune că procese din revoluția 6.0 ar putea fi supervizate de inteligență artificială - n.red.). Și asta există doar în proiectele de cercetare.

Ca să ținem pasul cu această dinamică a lumii, noi suntem chemați să ne alfabetizăm digital și tehnologic pentru a ne adapta permanent, pentru a învăța să învățăm permanent, pentru a nu ne speria în primul rând și pentru a nu ne mai lăsa mereu surprinși de aceste dinamici.

Toate domeniile de activitate, niciunul nu este scutit. Nici presa. Nici voi jurnaliștii. Uitați-vă cum arăta meseria de jurnalist acum 20 de ani, acum 10 ani și uitați-vă cum arată acum. Și puneți-vă întrebarea: dar peste 10 ani, cum va arăta?

Și despre toate aceste meserii, discutăm în ghidul meseriilor viitorului. El este liber accesibil online și îl dezbatem cu oricine ne cheamă, pro bono”, a mai spus Andreea Paul.

Toate edițiile Ghidului Meseriilor Viitorului se găsesc pe site-ul INACO.

Cea mai recentă ediție menționează, printre altele, că după anul 2030 ar putea dispărea locuri de muncă precum: reporter, crainic radio-tv, asistent de farmacie sau funcționar bancar.

Și în următorii 25 de ani, am putea avea meserii noi, precum: controlor civil de drone, consultanți în domeniul monedelor digitale, chirug de memorie sau creator de organe umane.

Să le dăm copiilor șansa să nu devină „neangajabilii” viitorului

„Dar vă dau și un semnal de alarmă transmis de Yuval Harrari încă din 2013 despre riscul aparției clasei sociale numite «unworkable people» pe care unii l-au tradus în română «clasa socială a oamenilor inutili». Nu-mi place deloc cum sună. Dar e foarte greu de surprins în limba română acest «neangajabil».

Și pentru ei se pregătește venitul minim garantat la nivel european. Și la nivel global. Este una dintre temele fierbinți de peste 10 ani. (...) Deci haideți să nu fim în plasa de siguranță socială nici măcar europeană cu copiii noștri, ci să fim în pole position, să fim pe podium, să creștem competențele digitale ale acestei națiuni petru că realmente suntem înzestrați cu tot ceea ce ne trebuie din punct de vedere al ADN-ului cognitiv. Și nu este o glumă și nicio laudă gratuită”, a declarat Andreea Paul, la Digital Shift.

Peste 1.000 de SmartLab-uri se vor înființa prin PNRR. De ce avem nevoie de mult mai multe

Proiectul SmartLab se bucură deja de recunoaștere internațională. În urma unei invitații primite de la Bruxelles, proiectul a fost prezentat la ExpoDubai.

Iar la finalul lunii, în perioada 22-25 martie, Andreea Paul va merge la Londra, unde va primit Premiul pentru Inovație în Educație pentru anul 2021 la Avanti's Awards, în cadrul Bett, cel mai mare eveniment global dedicat tehnologiilor educaționale.

În plus, SmartLab este un proiect în care Guvernul României a decis să investească bani din PNRR.

„Proiectul SmartLab este prezent în PNRR, cu sprijinul decidenților de la Ministerul Educației Naționale (MEN).

1.175 de SmartLab-uri sunt prevăzute în PNRR și se vor bucura de finanțare europeană.

Dar atenție foarte mare că și aici sunt două provocări uriașe.

Pe de o parte, chiar finalizarea acestui proiect până în anul 2025 presupune un grad de acoperire de doar una din 6 școli în România. Restul de 5 școli rămân în responsabilitatea comunităților locale. Și nu-i așa? Școala este a comunității locale sau a companiilor private donatoare care pot susține în regiunea proprie o astfel de inițiativă de modernizare a educației.

Și o altă provocare: iată-ne în martie 2022. Din februarie 2021, noi am fi putut construi și deconta fonduri europene prin PNRR, dacă procedurile ar fi fost pregătite. Or, încă nu sunt gata. Și iată niciun euro încă nu a fost absorbit prin PNRR pentru acest proiect sau pentru altele.

Abia s-a reușit lansarea, săptămâna trecută, a primului ghid de la Ministerul Educației Naționale finanțat prin PNRR dedicat abandonului școlar”, a mai spus Andreea Paul.

Pe larg despre ce înseamnă aflabetizare digitală pentru fiecare dintre noi, despre posibilitatea de a face educație în Metavers, dar și despre cum se va transforma piața muncii, în anii care urmează, puteți afla ascultând integral podcastul realizat de Gabriel Kolbay cu fondatoarea INACO și SmartLab, Andreea Paul.

Unde asculți Digital Shift

Te poți abona la podcastul Digital Shift în SpotifyApple PodcastsGoogle PodcastsSoundCloudStitcherAnchorBreakerPocket CastsRadioPublicCastbox.

Acest articol face parte din secțiunea NEW EDU, susținută de
brio