Guvernul american a aprobat luni un mare proiect petrolier în nordul Alaskăi – proiectul Willow al gigantului american ConocoPhillips – anunţă Departamentul de Interne, însărcinat cu terenurile federale în Statele Unite, în pofida faptului că preşedintele american Joe Biden a promis să nu autorizeze noi foraje petroliere şi gazifere pe pământul federal.
Proiectul – redus la trei zone de forare de la cinci câte cerea iniţial întreprinderea – se află într-o zonă denumită „rezerva naţională de petrol”, în nord-vestul Alaskăi.
Este vorba despre pământuri care aparţin statului american, în contextul în care preşedintele american Joe Biden, un democrat, a ajuns la putere promiţând să nu autorizeze noi forări petroliere şi de gaze pe pământuri federale.
Grijuliu în același timp să le dea garanţii apărătorilor mediului, Guvernul american a anunţat că lucrează la „protecţii” suplimentare ale unei vaste zone a rezervei naţionale a petrolului.
El a anunţat că vrea să interzică în mod permanent forările într-o zonă mare la Oceanul Arctic, care se învecinează cu această rezervă.
Apărătorii proiectului Willow văd în această aprobare o sursă de locuri de muncă şi o contribuţie la independenţa energetică a Statelor Unite.
Efecte devastatoare pentru mediu?
Însă asociaţiile de apărarea mediului, care au lansat o vastă campanie de luptă împotriva acestui proiect denunţă o catastrofă în lupta împotriva modificărilor climatice.
„Willow va fi una dintre cele mai mari exploatări de petrol şi de gaze naturale de pe terenurile federale publice din ţară”, a denunţat luni organizaţia de apărarea mediului Sierra Club.
„Poluarea cu carbon pe care o va provoca în aer va avea efecte devastatoare asupra populaţiilor noastre, vieţii sălbatice şi încălzirii globale. Vom suporta consecinţele în deceniile viitoare”, denunţă ea.
De mai multe zile, un val de înregistrări video ale opozanţilor proiectului a inundat reţeaua de socializare TikTok, iar o petiţie online a strâns peste 1,2 milioane de semnături.
Bătălia pe tema proiectului Willow durează de ani de zile.
Proiectul a fost aprobat iniţial de către administraţia lui Donald Trump, după care a fost oprit temporar în 2021 de către un judecător, care l-a trimis Guvernului, la o nouă examinare.
La începutul lui februarie, Biroul de Gestionare a Teritoriului şi-a publicat analiza de mediu a proiectului, în care a detaliat o „alternativă privilegiată”.
Această alternativă reducea proiectul la trei locuri de forare în loc de cinci şi la 219 puţuri.
Rezultatul acestei soluţii este o producţie de 576 de barili de petrol pe o perioadă de aproximativ 30 de ani, potrivit Biroului, dar şi emiterea a 9,2 milioane de tone de dioxid de carbon (CO2) pe an - reprezentând 0,1% dintre emisiile de gaze cu efect de seră ale Statelor Unite din 2019.
Joe Biden a promis să reducă până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră ale Statelor Unite de la 50% la 20% faţă de nivelul din 2005.
Acest obiectiv este prevăzut în Acordul de la Paris şi are scopul să permită primei economii mondiale să atingă neutralitatea carbonului până în 2050.