Rusia s-ar putea confrunta cu o recesiune mai lungă și mai gravă, pe măsură ce impactul sancțiunilor impuse de SUA și Europa se extinde, punând în pericol sectoarele pe care țara s-a bazat ani de zile pentru a-și susține economia, se arată într-un raport intern al Kremlinului.
Documentul, realizat de oficiali și experți care încearcă să evalueze impactul real al izolării economice a Rusiei din cauza invaziei Ucrainei, prezintă o imagine mult mai gravă decât o fac oficialii în declarațiile lor publice optimiste.
Bloomberg a văzut o copie a raportului, prezentat la o întâlnire cu ușile închise a oficialilor de rang înalt pe 30 august. Mai multe surse au confirmat autenticitatea acestuia.
Două dintre cele trei scenarii prezentate în raport arată că economia Rusiei va reveni la nivelul de dinainte de război abia la sfârșitul deceniului sau chiar mai târziu.
Cel „inerțial” arată că economia va atinge anul viitor un minim de 8,3% sub nivelul din 2021, în timp ce scenariul „de stres” plasează minimul din 2024 la 11,9% sub nivelul de anul trecut.
Presiunea sancțiunilor se intensifică
Dar toate scenariile arată ca presiunea sancțiunilor se intensifică. Îndepărtarea bruscă a Europei de petrolul și gazele rusești poate afecta și capacitatea Kremlinului de a-și aproviziona propria piață, se arată în raport.
Dincolo de restricțiile în sine, care acoperă aproximativ un sfert din importuri și exporturi, raportul detaliază modul în care Rusia se confruntă acum cu o „blocadă” care „a afectat practic toate formele de transport”, afectând și mai mult economia țării.
Restricțiile tehnologice și financiare sporesc presiunea. Raportul estimează că până la 200.000 de specialiști IT ar putea părăsi țara până în 2025.
În mod public, oficialii spun că lovitura provocată de sancțiuni este mult mai mică, cu o contracție a economiei de doar 3% în acest an și chiar mai puțin în 2023.
În document se solicită o serie de măsuri care să susțină economia și să atenueze impactul restricțiilor pentru ca economia să își revină la nivelurile de dinainte de război în 2024 și să crească constant după aceea.
Dar acestea includ multe dintre aceleași măsuri de stimulare a investițiilor pe care Guvernul le-a promovat în ultimul deceniu, când creșterea a stagnat în mare parte chiar și fără sancțiunile din 2022.
„Cu acces redus la tehnologiile occidentale, fără investiții străine și scăderi demografice, economia țării va scădea la 0,5%-1,0% în următorul deceniu. Ulterior, se va micșora și mai mult, până la puțin peste zero până în 2050. Rusia va fi, de asemenea, din ce în ce mai vulnerabilă la o scădere a prețurilor globale la mărfuri”, spune în raport Alexander Isakov, economist rus.
Exportul de petrol, gaze și metale
În următorul an sau doi, raportul avertizează cu privire la „reducerea volumelor de producție într-o serie de sectoare orientate spre export”, de la petrol și gaze la metale, produse chimice și produse din lemn. Deși este posibilă o oarecare revenire mai târziu, „aceste sectoare vor înceta să mai fie motoarele economiei”.
O întrerupere completă a gazului către Europa, principala piață de export a Rusiei, ar putea costa până la 400 de miliarde de ruble (6,6 miliarde de dolari) pe an în venituri fiscale pierdute, potrivit raportului. Nu va fi posibilă compensarea în totalitate a vânzărilor pierdute cu noi piețe de export nici măcar pe termen mediu.
Lovitură pe piața petrolului
Ca urmare, producția va trebui redusă, amenințând obiectivele Kremlinului de extindere a aprovizionării cu gaze naturale pe plan intern, se arată în raport. Lipsa tehnologiei necesare pentru instalațiile de gaz natural lichefiat este „critică” și poate împiedica eforturile de a construi altele noi.
Planurile Europei de a opri importul de produse petroliere rusești - aproximativ 55% din exporturi au mers acolo anul trecut - ar putea declanșa reduceri drastice ale producției, lăsând și piața internă fără combustibil.
De asemenea, producătorii de metale pierd 5,7 miliarde de dolari pe an din cauza restricțiilor, se arată în raport.
Iar dacă economia mondială intră în recesiune, avertizează raportul, Rusia s-ar putea confrunta cu o reducere a exporturilor și mai mare, deoarece devine „furnizorul oscilant” pe piețele globale, cererea pentru produsele sale dispărând. Acest lucru ar putea declanșa o prăbușire a rublei și o creștere a inflației.
În ceea ce privește importul, „principalul risc pe termen scurt este suspendarea producției din cauza lipsei de materii prime și componente importate”. Pe termen lung, incapacitatea de a repara echipamentele importate ar putea limita permanent creșterea, se arată în raport.
Sectorul agricol
Chiar și în sectorul agricol, unde Kremlinul și-a lăudat eforturile de înlocuire a livrările străine, dependența de input-uri cheie i-ar putea obliga pe ruși să-și reducă consumul de alimente pe măsură ce livrările scad, potrivit raportului.
Restricțiile privind accesul la tehnologia occidentală pot împinge Rusia cu o generație sau două în spatele standardelor actuale, deoarece este forțată să se bazeze pe alternative mai puțin avansate din China și Asia de Sud-Est.
Raportul detaliază amploarea impactului sancțiunilor, la nivel sectorial:
- Agricultură: 99% din producția de păsări și 30% din producția de bovine de lapte Holstein depind de importuri. Semințele pentru produsele de bază precum sfecla de zahăr și cartofii sunt, de asemenea, aduse în mare parte din afara țării, la fel ca furajele pentru pești și aminoacizii.
- Aviație: 95% din volumul de pasageri este transportat cu avioane de fabricație străină, iar lipsa accesului la piesele de schimb importate ar putea duce la micșorarea flotei pe măsură ce acestea ies din funcțiune.
- Construcția de mașini: Doar 30% dintre mașinile-unelte sunt fabricate în Rusia, iar industria locală nu are capacitatea de a acoperi cererea în creștere.
- Produse farmaceutice: Aproximativ 80% din producția internă se bazează pe materii prime importate.
- Transport: Restricțiile UE au triplat costurile pentru transporturile rutiere.
- Comunicații și IT: Restricțiile asupra cardurilor SIM ar putea lăsa Rusia fără acces la ele până în 2025, în timp ce sectorul său de telecomunicații ar putea rămâne cu cinci ani în urmă față de liderii mondiali în 2022.