Asociația Română a Băncilor și Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România resping ferm, într-o scrisoare deschisă, acuzațiile cu privire la presupusa manipulare a ROBOR și arată că decizia Consiliului Concurenței de a sancționa participanții la piață riscă să afecteze grav încrederea publică, stabilitatea financiară și credibilitatea investițională a României.
„Transmitem pe această cale faptul că sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR și avertizează că aceste comunicări ale Consiliului Concurenței cu privire la adoptarea unei decizii de sancționare a participanților la piață – cu atât mai mult cu cât lipsește orice argumentare a faptelor săvârșite sau a normelor legale încălcate – riscă să afecteze grav încrederea publică, stabilitatea financiară și credibilitatea investițională a României.
Evoluția ROBOR trebuie înțeleasă în contextul presiunilor macroeconomice reale din ultimii ani - inflație, incertitudine, dezechilibre fiscale și creșterea costului finanțării - și nu transformată într-o culpă atribuită sectorului bancar", se arată în documentul transmis către Spotmedia.
Organizațiile fac apel la prudență instituțională, rigoare juridică, predictibilitate și dialog responsabil, astfel încât funcționarea unei piețe reglementate și rolul esențial al băncilor în economie să nu fie compromise prin concluzii premature sau printr-o comunicare publică de natură să alimenteze neîncrederea.
Semnatarii prezintă succint principiile transmise de scrisoare deschisă:
- Concluziile și comunicările Consiliului Concurenței privind ROBOR reprezintă un abuz inexplicabil.
- Problemele economice ale României cer soluții, nu vinovați de conjunctură.
- Statul român își lovește propriul mecanism de finanțare.
- Aceeași speță, aceeași instituție, verdict opus după zece ani afectează credibilitatea și predictibilitatea.
- Sancționarea unei piețe reglementate și transparente este o eroare strategică cu efect sistemic.
- Concluziile și comunicările Consiliului Concurenței privind ROBOR afectează credibilitatea investițională a României.
- Angajați cinstiți sunt puși nedrept sub suspiciune publică.
- Transformarea problemelor macroeconomice în vinovăție sectorială este o gravă eroare de politică publică.
- România nu poate funcționa ca economie europeană cu instituții transformate în instrumente de agresiune.
- Îmbunătățirile se fac prin reguli, tranziție și instituții, nu prin presiune publică.
Consiliul Concurenței a făcut o eroare majoră
Organizațiile acuză că respectarea normelor bancare a devenit neregulă de concurență, transparența a devenit vulnerabilitate, un sector corect este blamat public pentru că îndrăznește să se apere.
"Afirmăm răspicat că, spre deosebire de vocile publice care acuză băncile zilele acestea, instituțiile bancare vizate au respectat legea, principiile de conformitate și obligațiile față de clienți, fără a-și compromite reputația pentru vreun fel de beneficii oportuniste, de moment", se arată în document.
Semnatarii arată că rezoluția Consiliului Concurenței este o eroare instituțională majoră, iar autoritățile statului au obligația de a acționa cu prudență, echilibru instituțional și rigoare juridică, mai ales atunci când sunt abordate teme cu impact direct asupra încrederii publice, stabilității financiare și dezvoltării economice a României iar comunicarea publică ar trebui să nu alimenteze percepții de incertitudine, suspiciune generalizată sau adversitate față de un sector esențial pentru funcționarea economiei.
"Nu servește interesului public și nici interesului clienților ca, înainte de clarificarea definitivă a situației de fapt și de drept de către instanțele competente, să fie create sau întreținute așteptări nerealiste cu privire la existența unor eventuale prejudicii ori la posibilitatea recuperării acestora. O abordare responsabilă presupune prudență, rigoare și respect pentru procesul judiciar, astfel încât dezbaterea publică să nu fie deturnată către concluzii premature, de natură să genereze confuzie, presiuni nejustificate sau dezamăgiri ulterioare în rândul clienților.
Populismul financiar lasă note de plată grele în economie. Clienții și statul nu câștigă nimic dacă autoritățile statului își subminează partenerii financiari de care depind pentru funcționarea economiei. Cine nu crede asta poate să tragă concluziile de la țările din regiune care au pornit războaie contra mediului privat. Astăzi aceste state se află într-o stare economică fragilă", se arată în scrisoarea deschisă.
Care sunt, de fapt, problemele reale ale României
Totodată, sectorul financiar-bancar consideră că problemele economice ale României au nevoie de soluții, nu de vinovați de conjunctură.
"ROBOR a crescut într-un context marcat de inflație ridicată, incertitudine globală, presiune pe lichiditate, creșterea costului banilor, dezechilibre fiscale și deteriorarea condițiilor macroeconomice din România. Nivelul ROBOR a reflectat inflația, incertitudinea, dezechilibrele și crizele din ultimii ani.
A prezenta ROBOR drept un indicator al unei presupuse vinovății, nu drept un indicator al crizei, înseamnă a nega și a inversa realitatea economică, a găsi în bănci un țap ispășitor și a vinde oamenilor iluzia unor bani ușor de obținut, în timp ce problema reală derivă din inflație și politicile inflaționiste care au scumpit costul vieții", se menționează în document.
Piața ROBOR a funcționat și funcționează într-un cadru cunoscut, reglementat și transparent, subliniază semnatarii: "Nu poți cere transparență și apoi transforma transparența în vulnerabilitate, generând neîncredere inclusiv cu privire la activitatea unei alte instituții publice și declanșând astfel un conflict instituțional. Nu poți cere conformare și apoi sancționa conduita desfășurată în cadrul respectiv, cu atât mai mult cu cât nici nu se indică motivele sau normele încălcate. Nu poți cere stabilitate financiară și apoi produce incertitudine în exact zona care susține stabilitatea."
"România are probleme reale: inflație, deficite, presiune bugetară, costuri de finanțare, nevoia de reforme și nevoia de credibilitate fiscală. Aceste probleme nu dispar dacă sunt transferate simbolic asupra băncilor. Dimpotrivă, se agravează. Pentru că se legitimează, astfel, ideea lipsei de responsabilitate economică și fiscală care poate fi oricând compensată de ordine administrative și amenzi arbitrare și exorbitante aplicate mediului privat. Nu poți vindeca economia atacând indicatorii care arată problemele", menționează organizațiile.
Nota de plată ajunge în economie
În aceste condiții, sectorul financiar-bancar atrage atenția că atunci când statul își încalcă propriile reguli, nota de plată ajunge inevitabil la economie: "România nu poate funcționa ca economie europeană dacă instituțiile se transforma în unealtă de agresiune. O economie europeană se bazează pe reguli clare, contracte ferme, predictibilitate, respectarea proprietății private și respect pentru cadrul instituțional. Dacă actorii economici ajung să fie sancționați când funcționează într-un cadru reglementat, mesajul transmis este devastator: nimic nu este definitiv, nimic nu este predictibil, nimic nu este protejat de o ulterioară reinterpretare."
"În lumea financiară matură, îmbunătățirile se fac prin reguli, tranziție și instituții.
În lumea financiară matură, mecanismele se reglează prin reguli, tranziție și instituții. Nu prin linșaj public sau prin declarații publice ale conducerii Consiliului Concurenței prin care s-a antepronunțat cu privire la concluzii, înainte chiar ca echipa de control să fi primit și analizat observațiile entităților vizate de raport sau ale celorlalte instituții publice implicate în procesul de determinare a ROBOR. Nu prin încălcarea Constituției și a principiilor de drept privind prezumția de nevinovăție. Nu prin concluzii impuse și prin negarea realității.
ROBOR nu este un buton care se apasă sau se stinge. De el sunt încă legate contracte aflate în derulare, unele pe perioade foarte lungi. Trecerea către alți indici de referință, ori colaborarea pentru obiective sociale și economice adaptate unui nou context de țară se face printr-un proces predictibil, solid și atent calibrat. Acest tip de luciditate este necesară în România", subliniază semnatarii.
Asociația Română a Băncilor și Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România lansează un apel la responsabilitate individuală și instituțională în comunicarea publică pe teme cu impact asupra stabilității financiare și credibilității României.
"Orice afirmație sau interpretare publică trebuie să se întemeieze pe fapte, rigoare juridică și respect pentru procesul legal, iar cei care contribuie la dezinformare, incitare sau subminarea încrederii trebuie să își asume consecințele generate. Vom analiza și vom comunica daunele produse. Ele sunt reale", se arată în încheierea scrisorii deschise.
Decizie luată unanim. Nu a fost un cartel clasic
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, pentru încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Președintele Consiliului Concurenței a precizat că investigația nu a identificat o înțelegere explicită între bănci pentru stabilirea unui anumit nivel al ROBOR, ci un schimb de informații care nu ar fi trebuit să existe între concurenți.
„Nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR. Problema principală este că o bancă vede cât cotează altă bancă, plus faptul că ei au schimbat informații între ei, au discutat metodologii și aşa mai departe. Deci prea multă colaborare, prea mult schimb de informații între firme care sunt concurente”, a declarat Bogdan Chirițoiu.
Trei alerte meteo de caniculă pentru weekend. Unde vom avea 36 de grade la umbră
Nicușor Dan, despre justiția coincidențelor în cazurile Ciucu și Fritz: Un pas înainte și critici la adresa ANI. La PNL efectul este insignifiant
Rusia începe să importe benzină din cauza atacurilor cu drone ucrainene
Pierluigi Collina, despre delegarea lui Istvan Kovacs la Cupa Mondială
