Când auzim astăzi cuvântul „agil” și modul în care este utilizat în organizații, ne gândim, în general, la viteza în a livra munca pe care o facem. Este una dintre cele mai populare abordări pentru companiile care vor să facă lucrurile rapid și să fie mai adaptabile.
Pentru mulți oameni, agil înseamnă doar lucrul în echipă pentru a finaliza munca ușor și repede. Acest lucru s-ar putea să se întâmple deja în unele părți ale companiei. A avea câteva echipe „care lucrează într-un mod agil” poate facilita viteza în condițiile potrivite, dar realizarea acestui lucru la scara întregii companii este foarte diferită.
Agil, înțeles drept cadru de lucru, este mult mai larg decât faptul că echipele își accelerează execuția proiectelor. Pentru a scala agilitatea, coloana vertebrală de bază a organizației trebuie să se schimbe. Ajustările aduse proceselor vitale ale companiei, cum ar fi luarea deciziilor, planificarea afacerii și managementul riscurilor în întreaga organizație, trebuie aliniate la un nou mod de lucru.
Echipele de dezvoltare a produselor se confruntă cu o revoluție tăcută la care inginerii și managerii trebuie să se adapteze. Fiecare industrie este impulsionată de cererile clienților pentru inovare continuă și de scăderea costurilor de testare. Este semnalul unei tranziții importante de la stilurile de dezvoltare anticipative la cele adaptative. Această schimbare îi pune în dificultate pe inginerii, managerii de proiect și directorii care încă operează cu mentalități și procese anticipative, prescriptive, valabile pentru o perioadă de stabilitate care a dispărut.
În abordarea agilă, cu cât avansezi în proiecția viitorului, cu atât rezultatele sunt mai imprevizibile. Noi reglementări, noi concurenți, noi tehnologii și noi realități ale pieței pot apărea oricând. Abordarea agilă concepe orice proiect cu un start rapid și simplu, numit produsul minim viabil (MVP), ca să descopere ce este cu adevărat important de adăugat după aceea.
De asemenea, abordarea agilă susține că este mai eficient să construiești doar ceea ce este necesar și în ordinea priorităților, indiferent când este recunoscută schimbarea cerințelor sau a priorității. Cadrul de lucru agil impune separarea rolurilor, prin aceea că afacerii i se permite doar să gestioneze și să prioritizeze „CE”, iar dezvoltatorii sunt responsabili exclusiv de „CUM”.
De peste 10 ani, startup-urile și echipele de dezvoltare web urmează metode de dezvoltare software agile. Criza pandemică a constrâns guverne, companii și chiar organizații în medii puternic reglementate să adopte agilitatea. Incertitudinea, timpii reduși pentru răspuns, și nevoia unei iterative explorări pentru validarea soluțiilor a pus foarte bine în evidență avantajele abordării agile.
Abordările anticipative în managementul de proiect au eșuat pentru ca planficarea îndelungată pe termene lungi nu ține cont de realitatea economică fluidă pe care o trăim. Agilitatea punctează decisiv ca răspuns la schimbare datorită ciclurilor scurte de planificare, implementare, testare și reactualizare. Pe măsură ce procesele de dezvoltare ale produselor trec de la anticipativ la adaptativ, managementul de proiect se schimbă și el. Începe să fie orientat spre mobilitate, experimentare și viteză. Dar, în primul rând, să fie orientat către obiectivele de afaceri.
Nu numai managementul de proiect se schimbă, ci și modalitatea de conducere, leadership-ul se schimbă în aspecte precum:
1. Suspendarea titlurilor și dispariția pozițiilor ierarhice în spatele cărora să te ascunzi sau pe care să le aperi
2. Transparență privind raportarea progresului
3. Apartenența la echipă și un nou contract cu tine însuți referitor la redefinirea ca participant la contribuția echipei
4. Sprijinirea echipei și asumarea unui rol servant pentru satisfacerea nevoilor echipei, și
5. Sursă de autoritate bazată pe etica caracterului și care provine de la echipă spre lideri.
Agilitatea este despre proces și metodologie, dar mai ales este despre atitudine și mediu de lucru. Adoptarea unui set de elemente cheie practice fixate în principii generatoare de reguli este foarte importantă pentru succesul implementării agilității.
Aceste elemente cheie practice sunt următoarele:
1. Asigură transparență și vizualizare – Fă munca eficientă și clară prin articularea viziunii și a valorilor, prin MVP-uri și OKR-uri (Objectives and Key Results). Același lucru este valabil și pentru comunicarea în Teams, Jira, Confluence etc. Transparența înseamnă mai mult decât împărtășirea informațiilor: înseamnă să fii responsabil în colaborare, pentru o înțelegere comună a contextului, obiectivelor și sarcinilor de realizat.
2. Intră în buclă, stai în buclă – Când vine vorba de iterații, totul este despre cicluri. Nu contează ce cadru de lucru folosiți. Atâta timp cât echipa și-a măsurat performanța, se va îmbunătăți continuu, va oferi valoare colegilor din cadrul organizației, clienților, părților interesate și consumatorilor.
3. Folosește Time Boxing – Acesta este o modalitate rapidă de a învăța cum să te concentrezi și să profiți la maximum de un anumit interval de timp. Metoda presupune să definești intervale de timp pentru fiecare segment al unei întâlniri. Cu toate acestea, nu este nevoie de rigurozitate extremă. Fii mereu conștient de faptul că timpul este o resursă esențială și limitată.
4. Bazează-te pe MVP – Ideea unui MVP este de a găsi prima soluție de lucru pentru problema principală a clientului/utilizatorului unui produs. Domeniul de aplicare va fi redus la nivelul la care produsul aduce suficientă calitate pentru client, limitând în același timp riscurile și reducând timpul de lansare pe piață. Este esențial să înveți cât mai repede posibil despre MVP.
5. Menține ciclul de acțiune și reflecție – Modelul generic al modului agil de lucru este definit prin alternarea fazelor de acțiune concentrată („Planificați și executați”) și de reflecție relaxată („Verificați și Actualizați”). Această abordare creează o companie care învață. Pentru a realiza acest lucru ai nevoie să stabilești o ședința de analiză retrospectivă în calendarul echipei tale și să-ți aloci timp ca să te gândești la ce se poate face mai bine.
* * *
Despre Constantin Măgdălina
Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 15 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate.
Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat LeanSix Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business.
În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România.
Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.